Persoană de contact: Delia Bucos – Șef Birou Catalogare
Telefon: 0232 264.245/108
Email: catalogarebcu@gmail.com, delia.bucos.bcuiasi@gmail.com
În Serviciul Catalogare sunt înregistrate datele bibliografice ale resurselor, date care individualizează documentele monografice ale bibliotecii.
Catalogarea este ramura biblioteconomiei care stabileşte regulile de creare a instrumentelor necesare regăsirii publicaţiilor într-o bibliotecă.
Procesul de elaborare a descrierilor catalografice ale documentelor şi orânduirea lor se efectuează conform unor principii de standardizare.
Catalogarea are în vedere:
- descrierea bibliografică a documentului după reguli şi norme prestabilite;
- stabilirea elementelor specifice, care dau intrarea în catalog (punctele de acces autorizate şi punctele de acces necontrolate, cota);
- determinarea elementelor de identificare a documentului prin mijloace specifice cerute de procesul de automatizare (coduri).
Activităţile specifice de catalogare constau în:
- redactarea descrierilor bibliografice ale documentelor de bibliotecă în conformitate cu standardele în vigoare;
- identificarea şi aplicarea regulilor de catalogare standard;
- continua căutare de informaţii bibliografice complementare vis-a-vis de document;
- identificarea, alegerea şi stabilirea punctelor de acces ale resurselor şi confruntarea conformităţii lor cu datele bibliografice din baza de date;
- constituirea şi completarea fişierelor de autoritate;
- controlul, continuu, al calităţii şi coerenţei bazei de date a bibliotecii;
- activitate de consultanţă şi cooperare, în procesul catalogării, cu alte servicii sau filiale din bibliotecă;
- actualizarea permanentă a aplicării standardelor de catalogare în concordanţă cu softurile utilizate.
Produsul principal al activităţii de catalogare informatizată este reprezentat de Catalogul on-line (baza de date a bibliotecii). Catalogul informatizat, comparativ cu cel tradiţional, facilitează regăsirea informaţiei, având extrem de multe chei/criterii de căutare şi posibilitatea de combinare a acestora.
Baza de date a bibliotecii conţine informaţii bibliografice asupra tuturor categoriilor de documente pe care biblioteca le deţine. Această bază de date reprezintă catalogul online general. Funcţiile de construire şi organizare a catalogului sunt preluate integral de softul utilizat prin construirea şi actualizarea bazei de date centrale a sistemului.
Descrierea catalografică se face în formatul UNIMARC şi în sistemul integrat de bibliotecă Aleph, versiunea 20, care conţine şi o interfaţă Web pentru public, ceea ce permite accesarea lui pe Internet sau din pagina bibliotecii. Catalogul online al bibliotecii este o reţea care uneşte înregistrările bibliografice, curente şi retrospective, ale resurselor din sediul central şi din filialele bibliotecii. Catalogul online permite (începând din 2008) şi vizualizarea descrierilor bibliografice digitizate din catalogul tradiţional al bibliotecii (care reprezintă fondul bibliotecii până în 1995).
Regulile de catalogare au trecut printr-un proces constant de revizuire şi actualizare, de la primele norme stabilite de Sir Anthony Panizzi (1839) sau Charles Ami Cutter (1876) până în prezent, când se lucrează conform normelor ISBD – ediţia din 2007, conform formatului UNIMARC – ediţia a 3-a/ 2008 şi conform Principiilor Internaţionale de Catalogare (2009), bazate pe modelul conceptual FRBR .
Indiferent cărui tip de documente îi sunt destinate, normele ISBD se ocupă numai de corpul descrierii propriu-zise, pe care îl secţionează în opt zone, stabileşte ordinea elementelor bibliografice componente, obligatorii şi facultative, aparţinătoare fiecărei zone în parte, şi prescrie un sistem de punctuaţie specific.
Formatul UNIMARC (Universal MARC Format), este conceput conform standardului ISO 2709 şi are ca scop principal facilitarea schimbului internaţional de date bibliografice. Primul manual UNIMARC a fost publicat în 1987, ajungându-se la ediţia a -3 a, în august 2008.
Fiecărei zone şi subzone din ISBD îi corespunde, în UNIMARC, un câmp (pentru zone) şi mai multe subcâmpuri (pentru subzone), ele formând, în cadrul modulului de catalogare, template-ul(şablonul în care se înscriu câmpurile şi subcâmpurile).
Principiile Internaţionale de Catalogare au scopul de a permite o abordare coerentă a catalogării descriptive şi a catalogării pe subiecte a resurselor bibliografice de toate tipurile. Noile principii cuprind reguli directoare care ar trebui incluse în codurile de catalogare internaţionale precum şi recomandări referitoare la posibilităţile de regăsire.
Conţinutul înregistrării (descrierii ) bibliografice:
- descrierea bibliografică a publicaţiei (în care sunt redate elementele de individualizare a publicaţiei, după regulile prestabilite (ISBD): titlul, informaţii despre titlu, menţiuni de responsabilitate, ediţia, datele editoriale, colaţiunea, colecţia, note, ISBN)
- punctele de acces (care indică locul în care trebuie să se regăsească înregistrarea în catalog. Elementele care dau intrarea în catalog sunt punctele de acces controlate (autorizate= şi punctele de acces suplimentare (al doilea, al treilea şi al patrulea creator, responsabilităţile secundare, variante la titlul lucrării sau la titlul colecţiei, etc.)
În baza de date (catalogul online), punctele de acces sunt comune, nu mai depind de tipologia cataloagelor (alfabetic sau sistematic, ca în cazul cataloagelor tradiţionale, pe fişe).
- cota topografică, un alt element de acces în catalog, reprezintă adresa publicaţiei în depozitele bibliotecii (indică locul publicaţiei pe rafturile bibliotecii).
Standarde:
UNIMARC bibliographic
UNIMARC bibliographic (varianta franceză)
UNIMARC authorities
ISBD
Principiile de catalogare IFLA
Normele de catalogare RDA
FRBR
FRANAR
FRBR (pt. doc. vechi)
Names of persons
ISO 3166 (cod de ţări)
ISO 631 (cod de limbi)
List_of_ISO_639-2_codes
List_of_ISO_639-3_codes
List_of_ISO_639-5_codes
ASRO – Asociaţia de Standardizare din România:
SR ISO 639-1:2009 ver.eng. – Cod pentru reprezentarea denumirilor de limbi. Partea 1: Cod alfa-2: Această parte a ISO 639 furnizează un cod pentru reprezentarea denumirii limbii, compus din elementele codului de limbă care cuprinde identificatori de două litere.
SR ISO 639-2:2009 ver.eng. – Cod pentru reprezentarea denumirilor de limbi. Partea 2: Cod alfa-3: Această parte a ISO 639 furnizează două seturi de coduri alfabetice din trei litere pentru reprezentarea denumirilor de limbi, un set pentru aplicaţii de terminologie şi altul pentru aplicaţii bibliografice.
SR ISO 639-2:2009 ver.eng. – Cod pentru reprezentarea denumirilor de limbi. Partea 2: Cod alfa-3: Această parte a ISO 639 furnizează două seturi de coduri alfabetice din trei litere pentru reprezentarea denumirilor de limbi, un set pentru aplicaţii de terminologie şi altul pentru aplicaţii bibliografice.
SR ISO 639-3:2009 ver.eng. – Cod pentru reprezentarea denumirilor de limbi. Partea 3: Cod alfa-3 pentru acoperire cuprinzătoare a limbilor: Această parte a ISO 639 furnizează un cod, care este publicat de Autoritatea de înregistrare a ISO 639-3, pentru reprezentarea denumirii limbii, cod compus din elementele codului de limbă care cuprinde identificatori din trei litere.
SR ISO 639-5:2009 ver.eng. – Cod pentru reprezentarea denumirilor de limbi. Partea 5: Cod alfa-3 pentru familii şi grupuri de limbi: Această parte a ISO 639 furnizează un cod pentru reprezentarea denumirii familiilor şi grupurilor de limbi, vii şi moarte, cod compus din elementele codului de limbă care cuprinde identificatori din trei litere. Limbajele create exclusiv pentru utilizare de către maşini, cum ar fi limbaje de programare pentru computere nu sunt incluse în acest cod.
SR ISO 9:1997 – Informare şi documentare. Transliterarea caracterelor chirilice în caractere latine. Limbi slave şi neslave: Standardul stabileşte un sistem de transliterare în caractere latine a caracterelor chirilice.
SR ISO 233-2:1996 – Informare şi documentare. Transliterarea caracterelor arabe în caractere latine. Partea 2: Limba arabă. Transliterare simplificată: Standardul stabileşte principiile de conversiune a două sisteme de scriere şi tabelele de transliterare a caracterelor arabe prin transliterare simplificată.
SR ISO 259-2:1996 – Informare şi documentare. Transliterarea caracterelor ebraice în caractere latine. Partea 2: Transliterare simplificată: Standardul stabileşte un sistem simplificat de transliterare a caracterelor ebraice în caractere latine.
STAS 5309/5-87 – Conversia scrierilor nelatine. Transcrierea caracterelor chineze
STAS 5309/2-78 – Transliteraţia în alfabetul latin. Transliteraţia caracterelor greceşti
STAS 5309/3-87 – Conversia scrierilor nelatine. Transliteraţia caracterelor arabe în caractere latine
SR ISO 690-2:2001 – Informare şi documentare. Referinţe bibliografice. Partea 2: Documente electronice complete sau părţi de documente: Standardul specifică elementele care trebuie menţionate în referinţele bibliografice pentru documente electronice. Acesta stabileşte o ordine obligatorie pentru elementele referinţei şi prescrie reguli pentru transcrierea şi prezentarea informaţiei provenite din documentul electronic sursă.
SR ISO 832:1996 – Informare şi documentare. Descriere şi referinţe bibliografice. Reguli pentru abrevierea termenilor bibliografici: Standardul stabileşte reguli pentru abrevierea cuvintelor şi a combinaţiilor de cuvinte din descrieri şi referinţe bibliografice în limbile care utilizează alfabetul latin, chirilic sau grec.
STAS 8256-82 – Informare şi documentare. Prescurtarea cuvintelor şi a expresiilor tipice româneşti şi străine în referinţele bibliografice
STAS 8301-81 – Informare şi documentare. Terminologie
STAS 8636-70 – Informare şi documentare. Orânduirea în catalogul alfabetic pe nume de
autori şi titluri şi în indexuri
STAS 12629/7-89 – Descrierea bibliografică a documentelor. Materiale audiovizuale
STAS 12629/4-88 – Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii monografice vechi
STAS 12629/1-88 – Descrierea bibliografică a documentelor. Schema generală
STAS 12629/2-88 – Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii monografice curente
STAS 12629/5-88 – Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii de muzică tipărită
STAS 12629/6-88 – Descrierea bibliografică a documentelor. Materiale cartografice
STAS 12629/3-88 – Descrierea bibliografică a documentelor. Publicaţii seriale
Cataloage colective:
BIBSYS – Catalogul Colectiv al bibliotecilor din Norvegia, în limba engleză
BiBSYS – Catalogul Colectiv al bibliotecilor din Norvegia
NUKAT – Catalogul Colectiv al bibliotecilor din Polonia, în limbile poloneză şi engleză.
SUDOC – Catalogul Colectiv al bibliotecilor universitare din Franţa
CCF – Catalogul Colectiv al tuturor bibliotecilor din Franţa
Libris – Catalogul Colectiv al bibliotecilor academice din Suedia, în limba engleză
Libris.ro
CCHAL – Collective Catalogue for Hellenic Academic Libraries
COPAC – Catalogul Colectiv al bibliotecilor academice, nationale si specializate din UK si Irlanda
WORLDCat
Biblioteca Europeană
KVK – Karlsruher Virtueller Katalog
Bibliotecas Virtuales
ICCU – Catalogo Unico delle Biblioteche Italiane
CHVK – Swiss Virtual Catalogue
Biblioteca UNESCO
Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Berlin-Branderburg (KOBV)
Catalogul Colectiv al Bibliotecilor din 7 landuri federale germane (GVK)
Catalogul Colectiv al Bibliotecilor Publice germane (Verbundkatalog Öffentlicher Bibliotheken)
Cataloage de biblioteci
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Austriei
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Australiei
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Franţei
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Olandei
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Poloniei
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Portugaliei
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Rusiei
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Spaniei
Catalogul Bibliotecii Angliei (British Library)
Catalogul Bibliotecii Congresului USA (Library of Congress)
Catalogul Bibliotecii Naţionale a Germaniei (DNB)
Asociaţii, federaţii
Federaţia Internaţională a Asociaţiilor de Biblioteci (IFLA)
Liga Bibliotecilor Europene de Ştiinţă
Federaţia Editurilor din Europa
