Résumé: Sous le signe de la réussite, une tradition s’instaure: Le Salon du livre a de nouveau rayonné dans le contexte des Fêtes de la ville de Iasi (du 13 au 15 octobre), toujours dans l’organisation de la Bibliothèque publique “Gh. Asachi”. Auteurs, critiques, éditeurs, imprimeurs, bibliothécaires s’y sont donné rendez-vous et y étaient présents de tous les coins du monde où la langue et la culture roumaines sont servies. Présentations de livres, d’auteurs, d’éditeurs, de journaux, distribution de prix, échanges d’idées, contacts, il y a eu de tout, dans une atmosphère d’enthousiasme.
(salon de carte; editura; achizitii; literatura in limba româna; editare de jurnale)

Complezente sau sincere, felicitarile primite de organizatori la finalul celei de-a sasea editii a Salonului de carte au rasplatit, in parte, un volum de munca imposibil de masurat, datorita complexitatii actiunilor desfasurate in cele trei zile pline (13-15 octombrie) precum si fortelor culturale implicate. Aprecierile globale au fost, iarasi, magulitoare, mai ales cind au venit din partea unor participanti aflati in deplina masura sa emita evaluari asupra fenomenului cultural contemporan: Ion Milos, Mihai Cimpoi, Grigore Vieru, Leo Butnaru, Vasile Tarâteanu, Dan Manuca, Elvira Sorohan, Al. Husar si multi altii.

In asteptarea unor analize cuprinzatoare din partea revistelor literare, daca vor mai avea spatiu pentru evenimentele iesene sau a revistei “Biblioteca”, atenta si profesionala cu asemenea manifestari, ofer lectorului avizat, colegilor de breasla, citeva note - idei asupra acestei editii care a deschis o mai larga perspectiva -- nationala -- acestui Salon, ansamblu complex de actiuni la care au aderat, la invitatia organizatorilor, romani din teritoriile limitrofe tarii (Republica Moldova, Ucraina, Serbia), mai ales cei care, in conditii neprielnice, continua cultivarea limbii si creatiei romanesti.

Profitul experientei, obtinut din organizarea celorlalte editii, s-a facut acum imediat vizibil. Punctele principale ale programului au fost stabilite din timp si “lucrate” in cea mai mare parte, astfel incit, per ansamblu, la conferinta de presa prin care biblioteca si-a anuntat manifestarea in cadrul “Sarbatorilor Iasului”, reprezentantii mass-media au putut afla intentiile si atractiile Salonului, iar publicitatea in cotidienele iesene, cu unele rezerve (Monitorul), a fost multumitoare. Alaturi de scriitori, editori, redactori din Chisinau si Novi Sad, au participat, pentru prima oara, cu lansari de carti si numere de reviste romanesti, creatori din Cernauti si Virset. Din Mälmö (Suedia) a venit cunoscutul scriitor si traducator Ion Milos. Este usor de imaginat ca s-au creat noi relatii, s-au descoperit noi modalitati de colaborare, s-au schimbat informatii despre zonele din care proveneau invitatii. O concluzie unanima, desprinsa firesc, a fost aprecierea eficientei acestor contacte directe intre scriitori si managerii unor institutii culturale, directori de edituri si reviste. Paradoxul acut al zilei este, se pare, valabil si aici: desi mijloacele de informare se inmultesc, informarea asupra evenimentelor culturale, analiza potentialului creator zonal sint lacune care nu mai mira pe nimeni. Pentru publicul iesean, cunoscut pentru exigenta lui, revistele editate in comunitatile romanesti au constituit surse de informare si, desigur, surprize atingatoare de sentimente patriotice. Socotesc utila chiar numai enumerarea acestor publicatii: “Lumina” si “Cuvintul romanesc” din Novi Sad, “Tibiscus” din Uzdin, “Libertatea” din Panciova-Voivodina, “Familia” din Vladimirovat-Petrovasala, “Oglinda” din Secanj, “Arcasul” si “Plai romanesc” din Cernauti. Ele au fost donate sectiei de periodice a Bibliotecii “Gh. Asachi” si, deci, pot fi consultate oricind. Despre avatarurile literei romanesti au vorbit Vasile Tarateanu, Stefan Broasca, Ion Baba, Lucian Marina, Pavel Gataiantu, Arcadie Opait, Leo Butnaru, Anatol Vidrascu, cei care cu asiduitate si profesionalism, reusesc sa protejeze si sa scoata la lumina texte valoroase apartinind unor creatori care vorbesc romaneste numai în casa. Au lansat carti, originale sau reeditari din clasici, edituri pe care publicul romanesc le descopera greu. De fapt, acesta a fost unul din motivele organizatorilor de a le evidentia activitatea. Editurile “Symposion” si “Gondolin” din Suedia au expus carte romaneasca tradusa precum si volume originale. Ion Milos a facut cunoscuta publicului iesean activitatea efervescenta de raspindire a culturii romanesti in nordul Europei. Editura “Alexandru cel Bun” din Cernauti, “Libertatea” din Novi Sad, “Lumina” din Panciova au prezentat volume de poezie, carti de istorie romaneasca, unele in prezenta volubila a autorilor Arcadie Opait, Ion Baba, Pavel Gataiantu. Editurile din Chisinau, mai cunoscute publicului iesean, au prezentat o productie editoriala cu un nivel valoric vizibil ridicat fata de ceilalti ani. Pentru cei care au participat la Salonul de carte romaneasca de la Chisinau din 31 august - 2 septembrie a.c. nu a constituit o surpriza faptul ca edituri ca “Stiinta” si “Litera”, Editura Uniunii Scriitorilor au reusit in ultimul an, in ciuda greutatilor materiale si a lipsei de pregatire in profesie, sa tipareasca, in conditii grafice excelente, clasici in editii valoroase, autori contemporani, carte stiintifica si de nivel scolar. Grigore Vieru, Mihai Cimpoi, Anatol Vidrascu, Alexe Rau, Ioan Minascurta, Claudia Balaban, Valeriu Babanschi, Leo Butnaru au trecut in revista succesele anului, repere culturale ale Republicii Moldova, suferintele cartii romanesti, ramasa inca in minoritate in biblioteci si librarii, dificultatile de insusire corecta a limbii etc. Se constata, totusi, o grija mai mare pentru tiparirea cartii adresate copiilor, subventionata in continuare de stat. In loc de concluzii, putem asertiona ideea mai optimista ca, daca este preluata de oameni pasionati si pregatiti din punct de vedere profesional, cultura romaneasca are sanse de afirmare chiar in teritoriile in care nu este privita cu interes de autoritati.

Un moment reusit a fost, de asemenea, si lansarea unui autor timisorean de marca, Adrian Dinu Rachieru, de catre editura “Augusta” din Timisoara.

Revenind la gazde, este locul sa spun ca desfasurarea propriu-zisa a fost conceputa sub ideea-program de selectie a valorilor. Astfel, daca la celelalte editii s-au acceptat propuneri de lansari de carti, biblioteca nefiind implicata in alegerea titlurilor, de aceasta data s-a procedat la o evaluare a productiei editoriale iesene din perioada respectiva, la baza careia a stat bibliografia intocmita ca de obicei de catre Serviciul bibliografic (“Aparitii editoriale iesene”), oferita in preajma Salonului, cercetatorilor, ziaristilor, publicului.

Au fost invitate sa lanseze carti si colectii editoriale editurile iesene care au reusit deja sa se impuna pe piata cartii prin continutul valoros si tinuta grafica, sa-si contureze un program si un stil. Aceasta initiativa a fost apreciata de cei care au avut ca termene de comparatie celelalte editii, iar publicul a fost atras de ineditul cartii sau de personalitatea autorului si prezentatorului, avantaje pe care organizatorii au mizat.

S-au afirmat din nou editura Universitatii “Al. I. Cuza”, Polirom, Institutul European, Junimea, Trinitas, “Portile Orientului”, Institutul National pentru Societatea si Cultura Romana, care au pregatit noutati ce au impus publicului respectul scontat. Autori ca Stefan S. Gorovei, Adrian Neculau, Florian Bratu, Mariana Codrut, Nicolae Tomescu, Catalin Bordeianu, specialisti in literatura universala ca Traian Diaconescu, Ioan Constantinescu, critici si istorici literari ca Virgil Candea, Const. Ciopraga, Al. Husar, Dan Manuca, Andrei Corbea, Anton Carpinschi, Stefan Afloroaiei, Valentin Ciuca au fost ascultati cu atentie si admiratie. Luarile de cuvint nu au fost simple prezentari ci comentarii si idei asupra culturii romanesti contemporane, despre istoria si soarta cartii, a intelectualului in societatea de tranzitie, despre dificultati si succese ale traducerilor etc. etc. Desigur, ar fi multe de mentionat dintr- un program atit de incarcat, sustinut de oameni cu autoritate, dar nu amanuntele conteaza (decit, poate, pentru organizatori, ca experienta) ci sentimentul mai general ca editarea romaneasca se afla intr-o continua miscare ascendenta, desi, nu putem afirma ca a depasit faza rateurilor in redactare, a kitsch-ului grafic, a pornografiei publicistice, tribut greu pe care padurile si societatea vor trebui sa-l plateasca inca destula vreme.

Salonul national de carte de la Iasi a reusit sa evidentieze linia valorica a tipariturilor locale, a apropiat publicului carti, reviste, editori, scriitori din alte zone, a facilitat contacte culturale si contracte de editare, a creat un cadru stimulator emulatiei spirituale. Si, apropo de “cadru”; n-ar fi putut fi constituit fara aportul esential al unui sponsor pentru care cartea sta la mare respect: managerul firmei “Agri Company” SRL, producatorul confectiilor “Aya” caruia ii multumim, al oficialitatilor prezente, colaboratorilor, cititorilor fideli.

Inchei apoteotic cu momentul asteptat scolareste de toata lumea: premiile Salonului, acordate de un juriu exigent (Elvira Sorohan, Dan Manuca, Lucian Vasiliu, Valeriu Stancu, Valentin Ciuca, Alexe Rau, Liviu Papuc, Nicolae Busuioc), care a fost confruntat cu indoielile selectarii datorate de cele mai multe ori concurentei inalte.

1. Cartea anului: Grigore VIERU, Acum si in veac, Ed. Litera, Chisinau.

2. Editura anului: Editura Universitatii “Al.I.Cuza”.

3. Premiul “Relatii culturale”: Arcadie OPAIT, poet, Cernauti.

4. Premiul “Lectiile istoriei”: Editurii Institutului European, pentru colectia “Civitas” si pentru cartea Manual sau Steaua Orientului stralucind Occidentului de N. Milescu Spataru, in traducerea lui Traian DIACONESCU.

5.Au fost decernate doua premii:

6. Premiul pentru debut: Irina ANDONE, volumul de poezie Mangaios, Editura Institutului European.

7. Premiul pentru cea mai reusita colectie editoriala:

8. Premiul pentru traducere:

9. Premiul “Carte frumoasa, cinste cui te-a scris”:

10. Premiul “Ethos romanesc”: Ion MILOS (Suedia), Ion BABA (Novi Sad), Lucian MARINA (Novi Sad), Vasile BARBU (Uzdin), Pavel GATAIANTU (Novi Sad), Catalin BORDEIANU (Iasi), Nicolae TOMESCU (Iasi).

Mentiuni: