Skip to content

Eminescu a fost o personalitate copleşitoare, care i-a impresionat pe contemporani prin inteligenţă, memorie, curiozitate intelectuală, cultura de nivel european, bogăţia şi farmecul limbajului. Din acest motiv putem spune că „fără Eminescu am fi mai altfel şi mai săraci” (Tudor Vianu). Eminescu este un poet viu, opera sa având încă multe de oferit criticilor şi istoricilor literari, editorilor şi traducătorilor. Efortul de editare sau traducere a operei eminesciene, de o diversitate atât de mare, nu este nici pe departe încheiat. Fondul documentar Mihai Eminescu, edițiile operei eminesciene și traducerile care se află în colecțiile Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” sunt puse, începând de anul acesta, la dispoziţia publicului în format digital. Proiectul „Colecția digitală Eminescu” (PROEM) inițiat de Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” a început în luna ianuarie, de ziua „poetului nepereche” și se înscrie în programul instituțional de conservare și prezervare a moștenirii culturale și de valorificare a documentelor de patrimoniu, deschizând noi posibilități de cercetare a operei eminesciene. Rezultat al unei munci de echipă, acest proiect facilitează cercetătorilor și iubitorilor lui Eminescu accesul la opera acestuia, la traduceri, iconografie, versuri pe note muzicale, precum și la primele texte cu interpretări ale operei eminesciene, amintiri sau portrete literare.

„Portretul cel mai vrednic de nemuritorul nume al lui Eminescu rămâne fotografia din tabloul Junimii. Ea datează din epoca maturității poetului, când personalitatea sa extraordinară ajunsese  a se manifesta în toată strălucirea și în toată vigoarea ei: și-n literatură, și-n viața publică. Ea ne arată imaginea poetului din vremea în care el a fost, pe cât soarta și mediul l-au iertat să fie, mai mult ca oricând al său, propriu, ori mai bine zis – al geniului său.” (I. Scurtu, Portretele lui Eminescu, 1903)

Colecția digitală Eminescu

Urmând criteriul cronologic, au fost digitizate importante ediții ale operei eminesciene (Maiorescu, Morțun, Șaraga, Chendi, Adamescu, Scurtu ș.a.) – versuri antume sau postume, proză, publicistică, scrisori –, dintre care nu lipsesc nici cele bibliofile, cu ilustrații aparținând lui Mișu Teișanu, A. Murnu, Jean Steriadi, Al. Poitevin-Skeletti, Camil Ressu, A.I. Brătescu-Voinești. Pentru a avea o imagine cât mai completă a activității lui Eminescu, sunt prezente edițiile traducerilor făcute de acesta, „Laïs (Le joueur de flute): comedie antică într’un act, în versuri” de Émile Augier sau „Lanţul de aur: novelă svediană” de Adam Onkel, precum și prefața pe care Eminescu o scrie la lucrarea lui E. Baican, „Literatura populară sau palavre și anecdote”, București, 1882, care evidențiază concepția poetului despre literatura populară. Nu lipsite de interes sunt poeziile lui Eminescu prezente în antologii (M. Pompiliu, 1885; Dunăreanu, 1921).

Problema capitală a ecoului operei eminesciene în lume este, fără îndoială, aceea a traducerii. Până în 1970, Eminescu era deja tradus în peste 35 de limbi, de peste 200 de traducători, date care nu includ studiile monografice, exegezele critice, disertațiile sau poeziile omagiale consacrate lui. Ca urmare a formaţiei sale culturale germane, primele traduceri ale operei sale poetice au fost în limba germană, realizate chiar de regina Carmen Sylva. Tot în germană sunt tălmăcirile semnate de Em. Grigorovitza, W. Majerczik, Edgar von Hertz, V. Teconția, Maximilian W. Schroff, Konrad Richter, Viktor Orendi-Hommenau. În limba franceză apare basmul „Făt-Frumos din lacrimă”, devenit „Bel-Enfant de la larme”, în traducerea lui Jules Brun și a lui Léo Bachelin (bibliotecarul regelui Carol I), care semnează culegerea „Sept contes roumains”. Acestei traduceri i s-au adăugat apoi cele realizate de Margareta Miller-Verghy, Al. Gr. Suţu (Soutzo). În engleză își aduc contribuția E. Sylvia Pankhurst, combatantă feministă și om de cultură, care colaborase cu românul I.O. Stefanovici-Svensk, pe atunci la studii în Anglia, ulterior profesor de engleză la Cluj, compozitorul român D. Cuclin, anglistul Petre Grimm, în italiană Ramiro Ortiz, profesor de italiană la Universitatea din București, în bulgară Boris Kolev, iar în polonă Emil Zegadłowicz. În timp, în colecția digitală se vor adăuga și tălmăciri ale operei eminesciene în alte limbi.

Primele scrieri despre Eminescu publicate la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea (lucrări semnate de Alexandru Vlahuță, I. Scurtu, Em Grigorovitza, Teodor V. Ștefanelli, Octav Minar) întregesc documentar biografia lui Mihai Eminescu și readuc în prim plan personalităţi şi evenimente care, într-un fel sau altul, au avut legătură cu poetul. Recunoașterea influenței lui Eminescu asupra contemporanilor și a posterității a contribuit la conturarea unui curent literar, despre care vorbește Vlahuță în 1892: „…ceea ce va rămânea pururea din Eminescu, în afară de frumusețea gândurilor și de adâncimea și sinceritatea simțirei lui, ceea ce va trăi în fiecare vers românesc ce s-a scris și se va scrie de la Eminescu încolo este acea complexitate puternică a limbei renăscute sub condeiul maestrului, acea croială nouă, particulară, a frazei, a dicțiunei, care a fost chiurasa indestructibilă a talentului său.” Ceea ce cucerește pe cititor înainte de înțelesul cuvintelor este muzica nouă a versului, „de la musique avant tout chose”, cum o numise Verlaine. De la început, cultul lui Eminescu a însemnat, în primul rând, cultul muzicalității versului eminescian, cum intuise Vlahuță în „Curentul eminescian”: „Da, acesta este marele curent care pornește într-adevăr de la Eminescu, farmecul particular al limbei, meșteșugul de a-și sculpta versul într-o tărie de vorbe vii, sonore și într-o bogăție de forme necunoscute până la el”.

Declarat de UNESCO poetul anului 2000, Mihai Eminescu este patronul spiritual al bibliotecii din Iași, pe care a condus-o de la 1 septembrie 1874 până la 1 iulie 1875, îndeplinindu-și atribuţiile de bibliotecar cu pasiune și urmărind îndeosebi îmbogăţirea fondului bibliotecii cu manuscrise şi tipărituri vechi, menite să constituie un tezaur pentru studierea limbii, istoriei şi culturii medievale româneşti. Colecția digitală Eminescu pe care echipa de la Iași o dezvoltă continuu este modalitatea prin care biblioteca pe care poetul a slujit-o necondiționat contribuie la promovarea operei acestuia.

Evenimentele organizate în parteneriat cu Memorialul Ipoteşti – Centrul Naţional de Studii Mihai Eminescu, în perioada 15-18 iunie 2022, pot fi vizualizate aici.

Colecția digitală Eminescu este dezvoltată de Departamentul Colecții Speciale, cu sprijinul colegilor de la Departamentul Conservarea Colecțiilor și de la Biblioteca de Litere.
Expoziţie virtuală realizată de: Irina Sandu, Lăcrămioara Chihaia, Ecaterina Croitor.

SOCIAL MEDIA
Facebook-f Twitter Google-plus-g Youtube Instagram
CERCETARE
  • Biblioteci virtuale
  • Baze de date științifice
  • Biblioteca Digitală
  • Centrul de Documentare Europeană
  • Resurse Web
  • Pentru bibliotecari
    • Cod deontologic
    • Legislaţie de bibliotecă
    • CZU
    • ISSN
    • IFLA
LINKURI RAPIDE
  • Permise
  • Tarife
  • Întrebaţi un bibliotecar
  • Vizite în bibliotecă
  • Împrumut interbibliotecar
  • Structura bibliotecii
    • Direcțiune
    • Departamente
    • Coordonări
    • Colaborări
PARTENERI
  • Parteneri academici
  • Parteneri media
  • Parteneri culturali
  • Parteneri instituționali
  • Sponsori
  • Colaboratori
PUBLICAŢII
  • Revista Biblos
  • Lucrări editate în bibliotecă
  • Lucrări în colaborare
  • Revista presei culturale
    • Convorbiri literare
    • Decât o Revistă
    • Dilema Veche
    • Familia
    • Mozaicul
    • Observator Cultural
    • Pro Saeculum – Revista de cultură, literatură şi artă
    • România literară
    • Steaua literară, artistică și culturală
    • Suplimentul de cultură
    • Timpul
    • Tribuna – revistă de cultură care apare sub egida Consiliului Județean Cluj
    • Viața românească

RO-CULTURA I Site vechi I Webmail I Lista de discuţii Biblos

Politica de cookie-uri  |  Politica de confidențialitate  |  Termeni și condiții

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
www.ro-cultura.ro

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru web.

Poți afla mai multe despre cookie-urile pe care le folosim sau să le dezactivezi în setări.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi
Powered by  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Mai multe detalii despre Politica noastră de Confidențialitate .

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.

Politică cookie-uri

Mai multe informații despre Politica Cookie-uri