| HOME | 1. Date Biografice Vezi mai mult… | 2. Album fotografic Vezi mai mult… | 3. Cărţi, texte în volume colective, broşuri Vezi mai mult… | 4. Texte în reviste ştiinţifice Vezi mai mult… | 5. Texte în reviste de cultură Vezi mai mult.. |
| 6. Petru Bogdan şi Universitatea Vezi mai mult… | 7. Petru Bogdan şi Fundaţia „Regele Ferdinand I” Vezi mai mult… | 8. Varia Vezi mai mult… | 9. La moartea lui Petru Bogdan Vezi mai mult… | 10. Expoziţie temporară Petru Bogdan Vezi mai mult… |
„Apariţia lui [Petru Bogdan] în ştiinţa românească a fost pregătită de înaintaşii săi în domeniul ştiinţelor fizico-chimice. El poate fi socotit în mod egal ca elev al lui Petru Poni şi al lui Anastasie Obregia, profesori de chimie la Universitatea din Iaşi, după cum poate fi considerat ca elevul lui Dragomir Hurmuzescu, profesorul de fizică care l-a apreciat ca pe un discipol capabil şi i-a încredinţat în tinereţe postul de conservator al Cabinetului de Fizică sau de suplinitor al Catedrei de Căldură şi Electricitate şi căruia i-a devenit, mai târziu, un sprijin în înfiinţarea Institutului Electrotehnic Iaşi. Adevărata sa structură de savant i-a format-o însă extraordinara conjunctură favorabilă de la Berlin şi Leipzig […]. Ca profesor, s-a ilustrat printr-o metodă vie de predare, prin claritate, inventând demonstraţii noi, accesibile pentru toate minţile, prin dorinţa de a-i ridica pe tinerii în care observa scântei de inteligenţă. Ambiţia pe care o nutrise în tinereţe pentru ridicarea, din toate punctele de vedere, a propriei sale persoane, a nutrit-o mai târziu pentru ridicarea tinerilor care-i erau încredinţaţi spre educare; se poate spune că a fost un luptător câteodată în avans faţă de contemporanii săi”.
Elena Bogdan, fragment din Petru Bogdan (1873-1944). Savantul, profesorul şi cetatea / Elena Bogdan, Iaşi, Polirom, 2018
„Timp de mai mulţi ani, întreaga administraţie a Universităţii a căzut în sarcina lui. Când voia să se retragă, Senatul Universităţii îi făcea imediat o rugăminte scrisă, să mai continue până la sfârşitul anului şcolar sau până la începutul celuilalt… […] Ca rector, în acea epocă, se ocupa de relaţiile Universităţii cu străinătatea, dar şi de toate problemele de planificare, de finanţe şi de gospodărire privitoare la Universitate […]. O acţiune urmărită cu pasiune în această calitate a fost construirea anexei Universităţii, a aripii noi care să servească Facultăţilor de Litere şi Drept şi unor secţii ale Facultăţii de Ştiinţe. «Palatul Universităţii» (aripa veche) fusese construit într-un timp record, în doar patru ani (1893-1897), în timpul rectoratului lui Nicolae Culianu. […] Anii treceau şi clădirea se ridica încet. În 1939, Petru Bogdan tot mai alerga la Bucureşti revendicând fonduri pentru terminarea ei, pentru finisarea interioarelor, amenajarea laboratoarelor, a rectoratului, joncţiunea cu clădirea veche”.
Elena Bogdan, fragment din Petru Bogdan (1873-1944). Savantul, profesorul şi cetatea / Elena Bogdan, Iaşi, Polirom, 2018.
„În România, istoria chimiei fizice începe odată cu publicarea de către Petru Bogdan a lucrărilor sale ştiinţifice de-a dreptul în mari jurnale internaţionale, în jurul anului 1900. În 1915, la Facultatea de Ştiinţe din Iaşi ia fiinţă prima Catedră de Chimie fizică din România. Rezultatele cercetărilor lui Bogdan şi ale elevilor săi, printre care s-au aflat, de exemplu, Horia Hulubei, Raluca Ripan, Theodor V. Ionescu, Radu Cernătescu, Alexandru Cişman, rezultate obţinute în laboratoarele modeste de care dispunea catedra, au fost recunoscute internaţional şi confirmate, în decursul deceniilor următoare, de evoluţia disciplinei chimiei fizice”.
Gelu Bourceanu, fragment text Coperta IV,
în Elena Bogdan, Petru Bogdan (1873-1944). Savantul, profesorul şi cetatea, Iaşi, Polirom, 2018.
