sursă imagine: https://enciclopedia.asm.md/wp-content/uploads/Procopiu.jpg

Ştefan Procopiu a fost un fizician român, care, independent de Niels Bohr, a stabilit expresia momentului magnetic elementar al electronului, şi anume magnetonul Bohr-Procopiu.

Îşi face studiile secundare la Liceul Gh.Roşca-Codreanu din Bârlad, apoi se înscrie la facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi. Obţine prin concurs o bursa de studii pentru a studia la Paris, unde susţine teza de doctorat cu titlul „Asupra birefringenţei electrice şi magnetice a suspensiilor”, sub îndrumarea profesorilor G. Lippmann şi A. Cotton.

Întors în ţară devine profesor la catedra de gravitaţie, căldură şi electricitate a Universităţii din Iaşi, unde a fost decan între anii 1941-1962. A fost membru titular al Academiei Române din 1955 şi membru al Comisiei mondiale de propuneri pentru premiul Nobel în fizică în 1970.

Ştefan Procopiu a devenit cunoscut îndeosebi pentru lucrările sale din domeniul magnetismului atomic. A ajuns, în acelaşi timp şi independent de Niels Bohr, la expresia momentului magnetic al electronului.

În anul 1921, studiind birefringenţa soluţiilor coloidale şi a suspensiilor cristaline, Ştefan Procopiu a descoperit depolarizarea longitudinală a luminii care le străbate, cunoscută ca fenomenul Procopiu.

În anul 1929 Ştefan Procopiu a descoperit efectul circular al discontinuităţii de demagnetizare care apare la trecerea unui curent electric alternativ printr-un fir feromagnetic. Acest efect a fost numit în cinstea lui, Efectul Procopiu.

Savantul a încetat din viaţă la Iaşi în ziua de 22 august 1972, la vârsta de 82 de ani.

III-8.579; CIII-2.461; III-1.411
Procopiu, Ştefan, (1890-1972)
Electricitate si magnetism : vol. 2 : Inducţia electromagnetică. Curentul alternativ. Teoria lui Maxwell. Oscilaţii şi unde. T.F.S. Raze catodice. Raze X. Radioactivitate. Electricitate atmosferică . – Iaşi : Editura Laboratorului de electricitate, 1942 . – 336 p.