Skip to content
Expoziţii virtuale

„În frumusețea inegalată a Iașilor există o universitate și între monumentele de mare vechime trăiește omul suav al timpului nostru. Prezența acestui învățător în existență este pentru toată lumea o pildă și o mângâiere. Nu-l cheamă nici Platon, nici Confucius, nici Mahomed, numele lui e numai Ibrăileanu, și viața lui o jertfă deplină gândului”. (Tudor Arghezi).

G. Ibrăileanu (1871-1936), critic și istoric literar, romancier și eseist, spiritus rector al revistei „Viața românească” (1906-1930), universitar celebru, la ale cărui prelegeri sala de curs era plină până la refuz, Ibrăileanu este cel mai de seamă critic și istoric literar din prima generație postmaioresciană. S-a născut la 23 mai 1871, la Târgu Frumos, într-o familie de origine armeană. A studiat la Facultatea de litere și filosofie din Iași, unde ulterior a fost profesor. Între anii 1906 și 1930 a condus revista „Viața românească”, cu toate că numele său nu figura printre directori. Datorită muncii, priceperii și stăruinței sale, Ibrăileanu nu a condus doar o revistă, ci „o adevărată școală literară și a făcut-o cu o pasiune unică” (Demostene Botez). Aici au fost formate și promovate generații de intelectuali, perioada ieșeană a revistei „Viața românească” fiind cea mai importantă operă a lui Ibrăileanu. Vraja lui Ibrăileanu a captat și canalizat spre studiul literaturii generații de elevi și studenți. Creator de școală, critic, teoretician și istoric literar a lăsat posterității o suită de studii și articole, reunite în volume care se remarcă prin finețea analizei și prin puterea de interpretare a fenomenului literar: „Spiritul critic în cultura românească”, „Scriitori şi curente”, „Opera literară a d-lui Vlahuţă”, „Note și impresii”, „După război. Cultură și literatură”, „Scriitori români și străini” și „Studii literare”. Este autorul romanului „Adela” și al unui volum de cugetări, „Privind viața”. Între contribuțiile sale se înscriu și studiile dedicate interpretării poeziei eminesciene și munca covârșitoare pentru alcătuirea unei ediții Eminescu. Mai puțin cunoscute sunt paginile de istorie literară concretizate în cursurile de Istoria literaturii române moderne, epocile Conachi, Alecsandri și Eminescu, copiate de foștii săi studenți și litografiate (recuperate în ediția Piru). În 1933, bolnav, criticul se retrage din redacția revistei „Viața românească” și mai apoi din viața literară. A trecut în eternitate la 64 de ani, în 1936, la București. Ibrăileanu a fost una dintre cele mai înalte conștiințe critice ale vremii sale care s-a pus în slujba propășirii literaturii române în spațiul universalității. „Cu el dispare un critic complet, capabil să îmbrăţişeze şi să judece cu competenţă o întreagă cultură!”, nota A. Philippide. „Îl văd și acum: înalt, cu părul rebel, cu barbă orientală, domol și măreț în chip firesc… însă nota înalt specifică a figurii lui erau ochii, – bruni, languroși, apropiați ca și foarte depărtați, plini de dolentă bunătate și luminând la pragul unor visterii sufletești pe care le iubeai dintr-odată… Sunt oameni care poartă în ochi, fără nici o putință de amăgire, tot adevărul personalității lor”. (Gala Galaction)

„Niciodată nu am întâmpinat însă personalitatea unui animator de curent care să se fi bucurat de prestigiul lui G. Ibrăileanu. Contribuțiile lui la Viața românească erau așteptate cu cea mai mare nerăbdare, cuvintele lui erau comentate, gesturile lui erau urmate. În jurul lui plutea o atmosferă de respect și afecțiune”. (Tudor Vianu) Din grupul de scriitori ai revistei „Viața românească” au făcut parte: Calistrat Hogaș, Mihail Sadoveanu, George Topîrceanu, Alexandru A. Philippide, Ionel Teodoreanu, Alexandru O. Teodoreanu, Paul Zarifopol, Jean Bart. Pe lângă aceștia, la revistă au mai colaborat și: I.L. Caragiale, Barbu Ștefănescu Delavrancea, Nicolae Gane, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc, St. O. Iosif, I.A. Brătescu-Voinești, Gala Galaction, Octavian Goga, Dimitrie Anghel, Cincinat Pavelescu, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Adrian Maniu, A.D. Xenopol, Vasile Pârvan, Grigore Antipa, C.I. Parhon, Ion Simionescu, Gheorghe Ionescu-Sisești, Mihail Jora, Artur Gorovei, Iorgu Iordan, Alexandru Graur ș.a.

„El a provocat zămislirea unui mare număr de creații literare frumoase, abătând de la alte preocupări spre literatură oameni care, fără prezența și îndemnul lui, n-ar fi scris deloc sau ar fi produs cu mult mai puțin. A stimulat cea mai bogată recoltă de articole și studii apărute în vreo publicație românească, dând prilej să germineze în mintea altora idei și să formuleze în scris, spre a rămâne consemnate în paginile revistei [Viața românească] ca într-o vastă expoziție a culturii noastre de la începutul acestui veac. A creat indirect cultură, viață spirituală intensă și aproape întreaga literatură bună a epocii sale”. (G. Topîrceanu) Expoziție realizată de Departamentul Colecții Speciale cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la nașterea criticului și istoricului literar G. Ibrăileanu.
SOCIAL MEDIA
Facebook-f Twitter Google-plus-g Youtube Instagram
CERCETARE
  • Biblioteci virtuale
  • Baze de date științifice
  • Biblioteca Digitală
  • Centrul de Documentare Europeană
  • Resurse Web
  • Pentru bibliotecari
    • Cod deontologic
    • Legislaţie de bibliotecă
    • CZU
    • ISSN
    • IFLA
LINKURI RAPIDE
  • Permise
  • Tarife
  • Întrebaţi un bibliotecar
  • Vizite în bibliotecă
  • Împrumut interbibliotecar
  • Structura bibliotecii
    • Direcțiune
    • Departamente
    • Coordonări
    • Colaborări
PARTENERI
  • Parteneri academici
  • Parteneri media
  • Parteneri culturali
  • Parteneri instituționali
  • Sponsori
  • Colaboratori
PUBLICAŢII
  • Revista Biblos
  • Lucrări editate în bibliotecă
  • Lucrări în colaborare
  • Revista presei culturale
    • Convorbiri literare
    • Decât o Revistă
    • Dilema Veche
    • Familia
    • Mozaicul
    • Observator Cultural
    • Pro Saeculum – Revista de cultură, literatură şi artă
    • România literară
    • Steaua literară, artistică și culturală
    • Suplimentul de cultură
    • Timpul
    • Tribuna – revistă de cultură care apare sub egida Consiliului Județean Cluj
    • Viața românească

RO-CULTURA I Site vechi I Webmail I Lista de discuţii Biblos

Politica de cookie-uri  |  Politica de confidențialitate  |  Termeni și condiții

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
www.ro-cultura.ro

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru web.

Poți afla mai multe despre cookie-urile pe care le folosim sau să le dezactivezi în setări.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi
Powered by  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Mai multe detalii despre Politica noastră de Confidențialitate .

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.

Politică cookie-uri

Mai multe informații despre Politica Cookie-uri