sursă imagine: https://techcafe.ro/files/2022/07/10-descoperiri-ale-lui-Isaac-Newton-care-au-schimbat-lumea-si-modul-in-care-o-intelegem.jpg

Sir Isaac Newton, fizician, matematician şi astronom englez, a fost unul dintre cei mai mari savanţi pe care i-a avut omenirea. Originea teoriilor ştiinţifice ale lui Newton vor revoluţiona ştiinţa în domeniul opticii, matematicii şi mai ales al mecanicii.

Prin lucrarea sa fundamentală “ Principiile matematice ale filosofiei naturale”, el a reuşit să creeze o teorie unitară şi sistematică a mecanicii, bazată pe cele trei principii ultracunoscute: principiul inerţiei, principiul acţiunii forţei şi principiul egalităţii forţei de acţiune cu forţa de reacţiune, definind apoi legea atracţiei universale. Newton a aplicat legile descoperite de el la explicarea mişcării planetelor şi a Lunii, fiind în concordanţă deplină cu legile stabilite de Keppler. De asemenea a explicat turtirea pamântului la poli, mareele, succesiunea echinocţiilor. Mecanica lui Newton a stat la baza dezvoltării ulterioare a mecanicii fluidelor şi a mecanicii cereşti, până la emiterea teoriei relativităţii a lui Einstein.

În optică, Newton a realizat primul telescop cu reflexie şi a descoperit dispersia luminii albe printr-o prismă optică, explicând astfel fenomenele optice pe baza teoriei crepusculare a luminii.

În matematică a avut contribuţii fundamentale, prin descoperirea formulei dezvoltării binomului, dar este în primul rând creatorul calculului infinitezimal (calculul diferenţial şi calculul integral).

Newton a fost un om modest, a avut puţini prieteni, nu a fost căsătorit niciodată şi nu a trecut graniţele Angliei. A murit la Londra, la vârsta de 84 de ani, în urma unei pneumonii şi a unei crize de gută.

A fost înmormântat cu funeralii naţionale la Westminster Abbey, iar la Cambridge, unde a fost timp de trei decenii profesor, i s-a ridicat o statuie de marmură pe care se poate citi: „ cel care a depăşit prin mintea sa specia umană“.

LSIII-4.023
Newton, Isaac, (1642-1727)
Mathematical principles of natural philosophy; Optics / Sir Isaac Newton. Treatise on light / Christiaan Huygens . – Chicago ; London ; Toronto : William Benton : Encyclopaedia Britannica, 1952 . – XI, 619 p. ; 24 cm. – (Great books of the western world ; 34)

IV-63.444; IV-63.445; V-6.894; IV-371; V-795; V-796; V-797; V-798; V-799; 1957-214; 1995-623
Newton, Isaac, (1642-1727)
Principiile matematice ale filozofiei naturale / Isaac Newton; traducere şi adnotări de Victor Marian; text revizuit de Victor Valcovici . – Bucureşti : Editura Academiei Republicii Populare Romîne, 1956 . – 483 p. : il., fig., tab. ; 27 cm

II-123.365; II-6.443; II-6.444
Newton, Isaac, (1642-1727)
Optica / I. Newton; prefaţă, traducere şi adnotări de Victor Marian . – Bucureşti : Editura Academiei Republicii Socialiste România, 1970 . – 252 p. ; 21 cm

I-94.030; I-94.377
Newton, Isaac, (1642-1727)
Elemente de cosmologie din patru scrisori ale lui Isaac Newton către doctorul Bentley ce conţin câteva argumente în favoarea existenţei divinităţii şi alte texte / Sir Isaac Newton; tabel cronologic, traducere şi note: Cosmin Căluşer . – Cluj-Napoca : Dacia, 2001 . – 96 p. ; 16 cm. – (Principia ; 1)