Skip to content
expoziţii temporare

Conferinţă | Expoziţie | Repere cronologice | Societatea „Şcoala Română” | Academia Română | Corespondenţă

Simion Florea Marian –Evocări –1907

„Născut ai fost din talpa ţării; şi de aceea spre ea ţi-a fost îndreptată mintea ta cea bogată. (…) Ai vrut să arăţi Romînilor înstrăinaţi prin gînd şi prin simţire partea sufletului lor remasă originală, izvorul nesecat, din care poate să înceapă iară a curge şuvoiul adevăratei gîndiri romîneşti.” (A.D. Xenopol)„Cu tine, iubite Sim. Flor. Marian, a dispărut unul din prietenii mei cei mai buni şi unul din cei mai de samă bărbaţi ai Romînilor, că tu ai înţăles că geniul poporului este mai mare şi mai puternic de cît ori ce geniu individual, de aceia ţi-ai dat osteneala a disgropa şi a aduce la lumină toate comorile ascunse în mintea poporului romîn. (…) Neperitor îţi va fi numele, căci ai scapat de peire toate acele odoare, pe care poporul le adunase din izvoarele cele mai deosebite în adîncul sufletului său. Să-ţi fie ţărina uşoară!” Iaşi, 1907 (Teodor T. Burada)

„Tu ştii, tu ştii, că ţi-am zis-o’n faţă: „Tu eşti Uriaşul lucrător al Academiei Romîne”. (…) În lucrările tale ai avut de temă, ca să cunoşti toată viaţa poporului romîn, apoi învăţîndu’l să’i zici: „Cunoaşte-te pre tine însuţi” (…) cunoscînd viaţa poporului romîn, ai ştiut să asculţi toate şoaptele şi tainele lui; ai putut ca să auzi palpitările inimei lui, şi să vezi fenomenele sufletului lui.

De ce te-ai dus şi l’ai părăsit? De ce? Şi te-ai dus, fără ca să mai vii odată la noi la Bucureşti, la sesiunea Academiei Romîne, ca barem să ni zici: „Rămas bun!”

Sibiu 14/27 Maiu 1907 (A. Marienescu)

„Astfel s-a petrecut o viaţă, nesocotindu-se drept nimica faţă de înaltul scop ce’i lumina ca un far înainte, însuflat numai de sfânta datorie şi dragostea nemărginită de neam. (…) N’a trăit să ne mai deie şi o zoologie populară, – ce adesea îl rugau – sau măcar să sfîrşească acele 6 luni ale calendarului ce ne sînt de cea mai mare lipsă. Un alt Marian nu mai este ca să umple această lacună.” (Elena Niculiţă Voronca)„Cine nu i-ar fi cetit cărţile (…) ar fi putut crede că acest biet preot în… anteriu negru, care nu face niciodată comunicări publice, e unul din rătăciţii Academiei (…) el dădea în fiecare an câte un volum întreg. (…) deodată apărea încă una din cărţile părintelui Marian. Şi atunci îţi dădeai samă că în anul acela toate lucrurile au fost cum trebuie să fie. (…) Astăzi nu se poate încerca pătrunderea ştiinţifică în sufletul acestui neam fără întrebuinţarea integrală a trebuincioaselor cărţi pe care le-a pregătit.” (N. Iorga)„Dragostea pentru neamul din care a ieşit a format temelia trainică, pe care Marian şi-a ridicat măreaţa clădire a vieţei sale. Din acea neţărmurită dragoste a pornit acea simplicitate cu totul antică şi acea adâncă repulsiune faţă de orice ovaţii şi onoruri. Aşa era Marian: simplu, neiubitor de formalităţi, sincer şi prietenos cu ori şi cine şi devotat familiei, şcoalei şi neamului său.” (Ion Iancu Nistor)
„Dacă însă nu’l cunoşteam personal, îi ştiam bine numele ca al unui învăţat distins, care prin moartea sa a lăsat un gol, ce cu greu va fi umplut, în literatura romînă. Nu puteam să mă mir îndestul de talentul fără samăn şi de zelul neobosit, cu care răposatul aduna tot ce priveşte viaţa Romînilor, ori unde să trăiască.” (J. Urban Jarnik, Praga, 1907)„ în mintea sa s’a închegat planul de a descrie tot ce aparţine acestui popor, pe care l’a iubit şi admirat neîncetat, literatură, obiceiuri, port, credinţe, felul de traiu etc. Planul acesta mare i-a dat o tărie şi o rîvnă de a munci extraordinar de mare şi numai moartea l’a oprit a continua, în proporţiuni tot mai mari, clădirea măreaţă pe care a început-o. (…) scrierile sale au devenit unul din izvoarele cele mai de căpetenie şi totodată cele mai singure pentru lexicografia romînă.” (Sextil Puşcariu)

 

Mască mortuară realizată de pictorul Arhip Roşca (12 aprilie 1907) Sursa: Fondul memorial-documentar Simion Florea Marian Suceava

 

„Mai în urmă fu şi profesor, dar din cei buni, demni, convinşi, cinstiţi, muncitori, pricepuţi şi patrioţi. Văzînd produsul muncei lui, te întrebi, cu mirare, cum de a putut lucra el atît, şi mai ales cînd ştim în ce condiţiuni grele a trăit.” (C.I. Istrati)

„ De regulă îl aflam în odaia sa de muncă, cu condeiul în mînă. Şi îmi arăta vastul material ce aşteaptă de a fi prelucrat, îmi spunea că nu ştie de i-a ajunge viaţa să-l vadă publicat întreg, şi în anii din urmă se bucura mai ales de botanica sa, de care eu mult îi vorbiam, să n-o deie Academiei Române spre publicare decît cu condiţia, ca la fiecare plantă să fie alăturat şi clişeul ei în colorile fireşti, ceeace ar face din cartea aceasta un op monumental şi coroana tuturor operelor autorului. (…) şi-a concentrat toată activitatea la singurul său obiect de predilecţie – folklorul – şi a devenit pe terenul acesta specialistul de neîntrecut, avîntîndu-se pînă la o înalţime, unde deocamdată pluteşte fără rival.” (Constantin Morariu)

„ Voinic, senin la faţă, cu puterea bărbaţiei în toată fiinţa sa, l-am văzut şi l-am admirat acum opt luni, despărţindu-ne cu făgăduinţa de a ne întâlni la Bucureşti; căci el venia, aproape în fiecare primăvară, cum vin rândunelele de departe, ca să reprezinte în sânul Academiei pe fraţii noştri bucovineni.” (Mihai Lungianu)

Fragmente din Junimea literară, „ număr festiv închinat memoriei lui Simeon Florea Marian”, nr. 6-7, 1907

SOCIAL MEDIA
Facebook-f Twitter Google-plus-g Youtube Instagram
CERCETARE
  • Biblioteci virtuale
  • Baze de date științifice
  • Biblioteca Digitală
  • Centrul de Documentare Europeană
  • Resurse Web
  • Pentru bibliotecari
    • Cod deontologic
    • Legislaţie de bibliotecă
    • CZU
    • ISSN
    • IFLA
LINKURI RAPIDE
  • Permise
  • Tarife
  • Întrebaţi un bibliotecar
  • Vizite în bibliotecă
  • Împrumut interbibliotecar
  • Structura bibliotecii
    • Direcțiune
    • Departamente
    • Coordonări
    • Colaborări
PARTENERI
  • Parteneri academici
  • Parteneri media
  • Parteneri culturali
  • Parteneri instituționali
  • Sponsori
  • Colaboratori
PUBLICAŢII
  • Revista Biblos
  • Lucrări editate în bibliotecă
  • Lucrări în colaborare
  • Revista presei culturale
    • Convorbiri literare
    • Decât o Revistă
    • Dilema Veche
    • Familia
    • Mozaicul
    • Observator Cultural
    • Pro Saeculum – Revista de cultură, literatură şi artă
    • România literară
    • Steaua literară, artistică și culturală
    • Suplimentul de cultură
    • Timpul
    • Tribuna – revistă de cultură care apare sub egida Consiliului Județean Cluj
    • Viața românească

RO-CULTURA I Site vechi I Webmail I Lista de discuţii Biblos

Politica de cookie-uri  |  Politica de confidențialitate  |  Termeni și condiții

Proiect finanțat prin Granturile SEE 2014 – 2021 în cadrul Programului RO-CULTURA
www.ro-cultura.ro

Folosim cookie-uri pentru a-ți oferi cea mai bună experiență pe site-ul nostru web.

Poți afla mai multe despre cookie-urile pe care le folosim sau să le dezactivezi în setări.

Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu" Iaşi
Powered by  GDPR Cookie Compliance
Prezentare generală a confidențialității

Acest site folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în navigatorul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe site-ul nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile site-ului pe care le găsești mai interesante și mai utile.

Mai multe detalii despre Politica noastră de Confidențialitate .

Cookie-urile strict necesare

Cookie-urile strict necesar trebuie să fie activate tot timpul, astfel îți putem salva preferințele pentru setările cookie-urilor.

Dacă dezactivezi aceste cookie-uri, nu vom putea să-ți salvăm preferințele. Aceasta înseamnă că de fiecare dată când vizitezi acest site va trebui să activezi sau să dezactivezi cookie-urile din nou.

Politică cookie-uri

Mai multe informații despre Politica Cookie-uri