sursă imagine: https://www.nobelprize.org/images/einstein-12923-portrait-medium.jpg

Albert Einstein a fost un fizician american de origine germană, laureat al premiului Nobel pentru fizică în 1921. Încă din adolescenţă, citind cărţi de popularizare a ştiinţei, a ajuns la concluzia că povestirile biblice nu pot fi adevărate, ceea ce l-a determinat să părăsească comunitatea religioasă evreiască şi să se dedice întru totul ştiinţei, scriind prima lucrare la vârsta de 16 ani. La 20 de ani el işi încheie cea mai mare parte a studiilor şi cercetărilor care vor sta la baza teoriilor sale.

Einstein a primit premiul Nobel pentru explicarea efectului fotoelectric pe baza teoriei cuantice elaborată de Max Planck şi nu pentru celebra teorie a relativităţii, care, la acea dată era încă controversată.

Conform lui Einstein, efectul fotoelectric constă într-un schimb de energie la nivel microscopic între cuanta de energie radiantă incidentă, care este absorbită, şi electronul care preia această energie şi părăseşte metalul. În 1905 este publicată, sub forma unui articol, cea mai importantă realizare a sa, şi anume elaborarea teoriei relativităţii restrânse, care este una dintre cele mai importante descoperiri în fizica începutului de secol XX. Einstein a renunţat la ipoteza existenţei eterului electric, enunţând cele doua celebre postulate: postulatul echivalenţei sistemelor fizice inerţiale şi postulatul constanţei vitezei luminii în vid, demonstrând că este posibil să se reunească într-o teorie unitară mecanica clasică cu electrodinamica lui Maxwell.

Concluziile acestei teorii au fost dilatarea timpului şi contracţia spaţiului, care au fost verificate experimental, prima fiind confirmată direct prin observarea efectului Doppler transversal la radiaţiile canal ale hidrogenului.

Alte contribuţii importante al lui Einstein au fost: teoria mişcării browniene, bazată pe aplicarea statiscticii matematice, , prima teorie cuantică a căldurii specifice a corpului solid şi elaborarea teoriei relativităţii generale, care stă la baza cosmogoniei moderne.

Cea mai cunoscută formulă a lui Einstein este E = mc2 , care cuantifică energia disponibilă a materiei. Pe această formulă se bazează atomistica, secțiunea din fizică care studiază energia nucleară.

Einstein nu s-a manifestat doar în domeniul științei. A fost un activ militant al păcii și susținător al cauzei poporului evreu.

În 1952 ambasadorul Israelului l-a întrebat daca ar fi dispus sa fie preşedintele statului evreu, însă savantul a refuzat, spunând că nu are suficientă experienţă pentru a exercita funcţii oficiale.

În ciuda convingerii multora, cum că Einstein ar fi picat un examen la matematică, realitatea este că fizicianul stăpânea calculul diferenţial şi integral înainte de vârsta de 15 ani.

Celebrul citat “Dumnezeu nu joacă zaruri” se referă la imprevizibilitatea fizicii cuantice şi nicidecum la ideea ca Einstein ar fi fost o persoană religioasă. Referinţa la Dumnezeu este doar o metaforă: “Nu cred într-un Dumnezeu personal şi nu am ascuns niciodată acest lucru, ci l-am exprimat cât se poate de clar. Dacă există înăuntrul meu ceva care să se asemene cu religia, acest lucru este admiraţia neţărmurită pentru structura lumii, atât cât a putut-o revela ştiinţa.”