Simion Florea Marian şi Academia Română

În şedinţa din 26 martie 1881 a Academiei Române, pentru cele două locuri vacante, sunt propuşi Simion Florea Marian la Secţiunea Istorică şi Iacob Negruzzi la Secţiunea Literară.  La mai puţin de un an, S.F. Marian expediază Academiei textul discursului de recepţie, Chromatica poporului român. O comisie alcătuită din trei membri, între care şi Titu Maiorescu, are sarcina de a analiza lucrarea, iar B.P. Hasdeu de a oferi răspunsul la discurs. În şedinţa din 12 martie 1882, desfăşurată sub preşedinţia lui T. Maiorescu,

„D-lu Preşedinte dă apoi cuvîntulu d-lui membru Marian, care la încordata atenţiune a Academiei, citesce memoriulu seu despre  Chromatica română.

D-lu B.P. Hasdeu respunde recipiendarului, salutându-lu de bună venire între noi. D-lu Hasdeu aretă loculu însemnatu ce noulu membru are în sânulu Academiei Române, ca singurulu etnografu românu în adeveratulu înţelesu alu cuvîntului” (Analele Academiei Române, Seria II, Tom III, p. 132)

Aşa cum nota Liviu Marian „De aci înainte legătura dintre el şi Academie şi membrii ei devine din ce în ce mai sinceră. Avizat esclusiv la puterile sale proprii şi la cei cîţiva zloţi, agonisiţi pe urma stării sale de profesor, nu ştiu ori de ar fi putut esecuta opera sa monumentală, dacă nu i-ar fi venit în totdeauna îndemn cald şi sprijin la timp din sînul Academiei, unde pentru modestia, cinsta şi munca sa numai stimători şi prieteni a avut.” (Liviu Marian, Simeon Florea Marian, în Junimea literară, nr. 6-7, 1907, p. 152)

Academia Română l-a invitat încă din 1882 în comisiile de selectare a lucrărilor candidate la premiile sale, în special a celor de folclor.

El însuşi primeşte unul din premiile Năsturel Herescu – de 4000 de lei – ale Academiei Române pentru lucrarea Ornitologia poporală română (1883), premiul Heliade Rădulescu – în 1888 –  pentru Nunta la români şi va avea susţinere financiară şi pentru alte lucrări. În 1882 Academia îi aprobă susţinere financiară pentru cercetări istorice, arheologice în Bucovina: tumulii din Horodnic şi Pătrăuţi, inscripţiile, manuscrisele de la mănăstirile şi diversele monumente din Bucovina. În acelaşi an, întocmeşte raport pentru lucrarea lui V. Mândrescu – Gramatica română în şcoalele alementare. Un an mai târziu Academia publică raportul lui S.F. Marian, Titu Maiorescu, N. Ionescu,  Iacob Negruzzi la Mănunchiu din manuscrisele lui G. Săulescu.

S.F. Marian a fost ales ca membru permanent în comisiile de acordare a premiilor Heliade Rădulescu, Năsturel Herescu, Asociaţia craioveană, Prinţesa Alina Ştirbei, Adamachi, Lazăr şi în comisiile de selectare a manuscriselor valoroase pentru a fi publicate de către Academia Română.

În 1893 Lazăr Şăineanu primeşte premiul Academiei pentru studiul Basmele române în comparaţiune…, S.F. Marian fiind între cei care a întocmit  un raport favorabil pentru  această lucrare. Relaţiile sale cu Artur Gorovei au fost, pentru o vreme, mai reci datorită raportului pe care S.F. Marian îl face lucrării înscrise de Mihai Lupescu şi Artur Gorovei la premiul Heliade Rădulescu din 1896.

Din Analele Academiei Române reiese câte zeci de lucrări analizate implica calitatea de membru în aceste comisii, în foarte multe cazuri lucrări primite spre  analiză şi referate trimise prin corespondenţă, întrucât S.F. Marian avea nevoie de aprobarea autorităţilor (guvernatorul Bucovinei, Departamentul Şcoalelor, Consistoriul Arhiepiscopal Greco-Oriental, conducerea Gimnaziului din Suceava) pentru deplasările la lucrările şi şedinţele Academiei Române, iar  în foarte mulţi ani nu a primit aviz favorabil solicitărilor sale.

S.F. Marian contribuie cu material lexical la realizarea Dicţionarului Academiei – Dicţionarul Limbii române, coordonat de Alexandru Philippide şi ulterior de Sextil Puşcariu. Trimite peste 8000 de cuvinte din Sărbătorile la români, Descântece poporane române, Satire poporane române, Chromatica poporului român, Vrăji, farmece şi desfaceri, iar pentru valorificarea materialului din celelalte mari lucrări ale sale, Ornitologia poporană română, ciclul Naşterea la români, Nunta la români, Înmormântarea la români şi Tradiţii poporane române studenţii ieşeni au lucrat sub supravegherea lui Philippide. Mare parte din aceste lucrări au fost scoase sub egida Academiei.