Regalitatea în filatelie
Expozant: Daniel Bantaș
Seria 1
Centenarul Marii Uniri, coliță dantelată 2018 LP 2220
Emisiunea filatelică este alcătuită dintr-o coliță dantelată cu valoarea nominală de 28,50 Lei, ilustrată cu o fotografie a Regelui Ferdinand I și a Reginei Maria, aflați într-o postură familială, privind spre o vază de flori. Pe coliță mai sunt ilustrate două specii de flori apreciate de suveranii Marii Uniri, respectiv Polygala chamaebuxus, prețuită de Ferdinand I, care îi aducea aminte de copilărie, și Lilium candidum, o specie de crini iubită de Regina Maria, pe care a și pictat-o. Un alt element al coliței este stema de stat a României Întregite.
Data apariției: 2018
Seria 2
Evenimente istorice bloc de 4 timbre 2006 LP 1719a
Este o o emisiune filatelicã dedicatã împlinirii a 140 de ani de la Fondarea Dinastiei Regale Române si a 125 de ani de la Proclamarea Regatului României
Emisiunea, alcătuită din patru timbre (realizate si ca bloc filatelic având ca fundal Castelul Peleș) si o coliță filatelică dantelată, reuneste într-o grafică unitară imagini reprezentative ale câte unui timbru ce apartine primei serii emise cu efigia fiecăruia dintre cei patru regi: Carol I (1866), Ferdinand I (1920), Carol al II-lea (1930), Mihai I (1940).
Timbrul coliței filatelice reproduce unul din cele zece timbre ale seriei jubiliare „40 de ani de domnie a lui Carol I“ (1906) care reunește efigiile lui Carol I în postura de domnitor si rege.
Data apariției: 2006
Seria 3
Ziua Mărcii Poștale Românești 2004 LP 1650
Primele mărci poștale au fost tipărite în 1840, în Anglia, pentru a fi utilizate pentru plata unor servicii poștale. În timp, această funcție simplă a mărcilor poștale s-a diversificat, rămânând totuși funcția de bază a acestora. În spațiul românesc, primele mărci poștale au fost tipărite în Moldova, la 15 iulie 1858. Acestea erau vestitele “Cap de bour” a căror primă emisiune cuprindea patru timbre.
După încheierea Primului Război Mondial, România reîntregită a cunoscut mari progrese pe toate planurile – cultural, politic, economic. Această dezvoltare s-a făcut simțită și în filatelie, prin organizarea unor ample manifestări filatelice. Astfel că, în perioada 3 – 5 octombrie 1924 a avut loc, în București, o mare expoziție filatelică în sala Liedertafel. Regele Ferdinand, fiind un pasionat filatelist a participat la vernisajul expoziției, aceasta fiind organizată sub înaltul său patronaj.
Timbrul reproduce imaginea afișului expoziției filatelice care a avut loc în anul 1924, iar vinieta înfățișează portretul Regelui Ferdinand.
Data apariției: 2003
Seria 4
Expoziția Filatelică Mondială EFIRO 2008 (II), serie cu vinietă 2007 LP 1777a
În 2008 s-au împlinit 150 de ani de la emiterea primei mărci poştale româneşti, celebrul „Cap de bour”. Cu această ocazie, România a organizat prima Expoziţie Filatelică Mondială, sub denumirea EFIRO 2008.
Prima expoziţie EFIRO (E-expoziţie FI-filatelică RO-română), cu participare internaţională, s-a desfăşurat în 1932, sub înaltul patronaj al Regelui Carol al II-lea. Următoarele două au avut loc la Palatul Parlamentului, în 1998 şi în 2004.
În 2008, la Complexul Romexpo, unde s-a desfăşurat Expoziţia Mondială de Filatelie EFIRO 2008, au fost expuse timbre din colecţiile Reginei Elisabeta a Marii Britanii şi a prinţului Albert de Monaco.
Totodată a fost expusă şi o altă raritate filatelică şi anume o scrisoare din al Doilea Război Mondial, care încă mai păstrează urmele radiaţiilor bombei de la Hiroshima. Scrisoarea a fost găsită în timpul lucrărilor de curăţare a ruinelor unei bănci din Hiroshima, la aproximativ doi kilometri distanţă de epicentrul detonării. Aceasta nu prezintă deteriorări exterioare, dar a fost iradiată. Din motive de securitate, a fost pusă într-o manşetă de plumb şi acoperită cu sticlă blindată, iar sub această formă a fost prezentată şi la EFIRO 2008.
Emisiunea filatelică este realizată în maniera „marcă pe marcă”, formată din trei timbre cu valorile nominale de 1,10 Lei, 2,10 Lei şi 3,30 Lei, reproducând timbrele celei de a doua emisiuni „Cap de Bour” (1 noiembrie 1858 – 1 mai 1862), care aveau înscrise valorile nominale de 5, 40 şi 80 Parale.
Colile de timbre sunt completate cu 8 viniete care reproduc imagini ale unor monede emise de domnitori ai Moldovei (Petru I Muşat, Ștefan al II-lea, Ștefan cel Mare, Ștefan al IV-lea, Alexandru cel Bun, Bogdan al II-lea, Bogdan al III-lea şi Ieremia Movilă), între sec.XIV şi XVI.
În premieră în România, timbrul are o înclinare (de 10 grade) faţă de verticala coliţei. Toate componentele emisiunii poartă sigla EFIRO 2008.
Data apariției: 2007
Seria 5
Emisiune comună România – Austria: Orient Express, bloc de 2 timbre 2010 LP 1878a
Ilustrând o apreciată tematică de colecţie, Romfilatelia pune în circulaţie emisiunea de mărci poştale intitulată „Orient Express“, realizată în comun cu Austria, pentru a marca relaţiile culturale deosebite, statornicite de-a lungul vremii, între Bucureşti şi Viena.
Trenul Orient Express a stabilit legătura între Paris şi Constantinopol, respectiv între Occident şi Orient şi a fost, fără îndoială, cel mai celebru şi cel mai romantic dintre toate trenurile. Acest tren a fost introdus în circulaţie la 5 iunie 1883, sub denumirea de Le Train d’Orient sau Express d’Orient, iar primul său traseu, Paris (Gara de Est) – Nancy – Strasbourg – Stuttgart – München – Salzburg – Viena – Bratislava – Budapesta – Jimbolia – Timişoara – Caransebeş – Vârciorova – Craiova – Piteşti – Bucureşti – Giurgiu – Smârda, pe o distanţă de 2.638 km, a fost efectuat în 59 de ore şi 15 minute. De la Giurgiu, primul tren Orient Express a plecat spre Paris la 8 iunie 1883 la orele 13:30, ajungând în capitală la orele 15:00 şi, după o staţionare de 15 minute, a pornit, din nou, spre Paris.
Cu ocazia acestui eveniment, serviciul poştal şi telegrafic din Giurgiu şi-a salutat colegii de branşă parizieni printr-o telegramă cu următorul text, în limba latină: „Sequanam Danubius amice salutat.“ („Danubius salută amical Sena“). La salutul giurgiuvenilor, serviciul poştalo-telegrafic din Paris a răspuns, prompt, tot în limba latină: „Gratae Danubii fratris salutationi respondet Sequana soror.“ („Sora Sena răspunde cu mulţumiri la salutul fratelui Danubius“).
Timbrul cu valoarea nominală de 4,70 Lei reprezintă trenul Orient Express în luna mai 1921, în staţia Sinaia. Este remorcat de o locomotivă Pacific, tip 2C1-h4, care aparţinea depoului Bucureşti Călători şi care era utilizată pe traseul Bucureşti Nord – Ploieşti – Sinaia – Braşov şi retur.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,40 Lei reprezintă trenul Orient Express în 1909, în staţia Salzburg, având în componenţa sa un vagon restaurant-salon pe 4 osii, remorcat de o locomotivă Compound, tip 2B-n2v, din seria austriacă K.k.St.B. 206.01-206.70, ce aparţinea depoului Wien II şi care era utilizată la remorcarea trenului Orient Express pe ruta Salzburg – Viena şi retur.
Data apariției: 2010
Seria 6
Vechiul București, bloc de 6 timbre 2007 LP 1763b
Prima menţiune referitoare la existenţa aşezării Bucureşti datează de la 20 septembrie 1459 şi este cuprinsă într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, iar cel mai vechi document care atestă „cetatea de scaun Bucureşti“, datează din 14 octombrie 1465 şi îi aparţine lui Radu cel Frumos.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 50 Bani este ilustrat Palatul Sturdza, fostul sediu al Ministerului Afacerilor Externe, edificat între 1897-1899 de arhitectul Julius Reinecke. Palatul a fost distrus în bombardamentul american din 4 aprilie 1944.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 70 Bani este ilustrată clădirea Cercului Militar Naţional, construită într-un stil neoclasic francez, în 1912, după planurile arhitecţilor Victor Ştefănescu, Dimitrie Maimarolu şi Ernest Doneaud.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 Lei este ilustrată imaginea fostului Teatru Naţional, bombardat de aviaţia americană, pe 4 aprilie 1944. Clădirea este opera arhitectului vienez Anton Hefft şi a fost inaugurată în 1852; la vremea respectivă era al treilea teatru, ca mărime, din Europa.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,10 Lei este ilustrată o imagine de ansamblu a Pieţei I.C. Brătianu (azi Piaţa Universităţii).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 4,70 Lei este ilustrată Piaţa Senatului (astăzi Piaţa Naţiunilor Unite), cu blocurile Adriatica şi Agricola, opere ale arhitectului Petre Antonescu, edificate între 1928 şi 1930.
Data apariției: 2007
Seria 6
Vechiul București, coliță dantelată 2007 LP 1764
Pe coliţa emisiunii este ilustrat un simbol al capitalei României, înscris de curând în patrimoniul cultural al Uniunii Europene şi anume Ateneul Român. Construită între 1886 şi 1888, după planurile arhitectului francez Albert Galleron, clădirea este precedată de un peristil, sprijinit pe şase coloane ionice. Sub peristil se află cinci medalioane în mozaic care reprezintă cinci mari domnitori ai ţării: Neagoe Basarab, Alexandru cel Bun, Vasile Lupu, Matei Basarab şi regele Carol I. Construcţia se termină cu o cupolă bogat decorată. Timbrul din coliţă are valoarea nominală de 5,60 Lei.
Data apariției: 2007
Seria 7
Expoziția filatelică mondială specializată EFIRO 2024, coliță dantelată LP 2462a
Cu ocazia unui deosebit eveniment filatelic organizat în România, Expoziția Filatelică Mondială Specializată EFIRO 2024, (găzduită de Biblioteca Națională) între 16 și 19 aprilie a.c., Romfilatelia introduce în circulație, la data de marți, 16 aprilie a.c. o emisiune intitulată Expoziția Filatelică Mondială Specializată EFIRO 2024, care este compusă din trei mărci poștale, o coliță filatelică dantelată, un plic „prima zi” și o mapă filatelică specială ce marchează cea de-a șasea ediție a evenimentului de profil. Mai multe evenimente din domeniul istoriei naționale, istoriei poștei și filateliei sunt prezentate în grafica celor trei mărci poștale și a coliței filatelice dantelate.
Marca poștală cu valoarea nominală de 4 Lei reflectă împlinirea a 150 de ani de la înființarea Uniunii Poștale Universale, România fiind printre fondatori, sub semnătura lui George Lahovari. Grafica prezintă o imagine-fragment a grupului statuar al UPU, de la Berna și timbrul românesc emis cu ocazia celei de a 75-a aniversări a Uniunii (1949).
Marca poștală cu valoarea nominală de 6 Lei este dedicată aniversării a 150 de ani de la tipărirea primelor timbre fiscale la Fabrica de Timbre din București, în anul 1874. Grafica prezintă imaginile a trei timbre fiscale și a unei prese manuale de tipărit, utilizată în acea vreme.
Marca poștală cu valoarea nominală de 22 Lei este dedicată împlinirii a 165 de ani de la Unirea Principatelor Române și reproduce primele trei timbre ale Principatelor emise în anul 1862, în care sunt prezentate reunite stemele Moldovei și Țării Românești.
Colița filatelică, a cărei marcă poștală are valoarea nominală de 33 Lei, reproduce imaginea unei cărți poștale în care apar ca personaje Regele Carol al II-lea și un renumit filatelist, Heinrich Birnbach, în fața unui exponat al Expoziției Filatelice EFIRO 1932.
Plicul „prima zi” a emisiunii prezintă reprodus logo-ul EFIRO 2024 și o imagine care redă un fragment al grupului statuar al UPU, de la Berna, având ca fundal elemente ale unei hărți aparținând Principatelor Române.
