„Sensibil la frumusețile romantice ale locurilor frecventate, la cadențele cromatice ale marilor maeștri, pe care-i cunoscuse la Viena și la Roma, obsedat de pitorescul evocărilor eroice, simplu, spontan, adesea stîngaci, Gheorghe Asachi nu inovează în pictură. El merge cu pași modești pe urmele meșterilor care l-au inițiat în tainele artei, îi imită, îi copiază, încercînd totuși să-și exprime propria personalitate. Picturile lui, destul de puține ca număr, ca și desenele și gravurile pe care le-a lăsat, marchează un moment esențial al începuturilor artei noastre moderne.”
Blazian, H. Gh. Asachi. Bucureşti: Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956, p. 9

Cap de bărbat
ulei pe pânză; semnat: G. Asaki (Roma, 1812)
Deținător: Muzeul de Artă, Iași
Sursa reproducerii: Iutiș, Minola. Portretul de şevalet în pictura românească… (2014, pl. 25)
Portretul unui cardinal
ulei pe pânză; semnat cu inițialele G.A. (Roma, 1812)
Deținător: Muzeul de Artă, Iași
Sursa reproducerii: Iutiș, Minola. Portretul de şevalet în pictura românească… (2014, pl. 24)

„Controversate, sub aspectul paternității, unele din desenele și picturile sale atestă, în lipsa unui talent deosebit, o vie inteligență, afinități artistice și o solidă cultură în probleme de artă în general.”
Pictura românească în imagini: 1111 reproduceri / Vasile Drăguţ, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin Mihalache. Bucureşti: Meridiane, 1970, p. 112-113.

Arte-vizuale-4

Portret de fată
(Beatrice Cenci – copie interpretată după Guido Reni din Galeria Barberini – Roma)
ulei pe pânză
Deținător: Muzeul de Artă, Iași
Sursa reproducerii: Iutiș, Minola. Portretul de şevalet în pictura românească… (2014, pl. 23)

Templul Zeiței Banului
ulei pe pânză, nesemnat
Deținător: Muzeul de Artă, Iași
Sursa reproducerii: Blazian, H. Gh. Asachi (1956, pl. 38)
Coloseum
tempera pe piele (Roma, 1811)
Deținător: Muzeul de Artă, Iași
Sursa reproducerii: Blazian, H. Gh. Asachi (1956, pl. 37)
„ Activitatea culturală a lui Gheorghe Asachi în prima jumătate a secolului al XIX este însemnată şi cunoscută destul de bine, dar despre activitatea lui artistică se ştie prea puţin. Desenurile originale rămase dela el, care sunt cuprinse în 6 caiete şi 235 foi volante, îl pun în altă lumină şi s’ar putea face studii cu mult folos asupra laturii lui artistice. Caietele lui Asachi sunt următoarele: 1. Studio di disegno nelle camere di Raffaele a Roma 1808 di Georgio Asaky. 2. Libro di dissegni di G. Asaky cominciate a Roma 1808 e continuate a Iassy 1814; 3. Un album cu diferite desenuri după natură în care se găseşte desenată şi o scenă din pastorala sa Mirtil şi Chloe «Tablo din Mirtil şi Chloe reprezentat la 1816 în casele Hatmanului Const. Ghyka». 4. In aedibus Vaticanis 27 Iunius 1808 cominciai a dissegnar Giorgio Asaky; 5. Studii dal Antico fati a Roma da Giorgio Asaky 1809. În el se găseşte şi portretul cunoscutei Bianca Milesi, care a fost muza lui şi care prin caracterul ei i-a dat directiva în viaţă de a lucra pentru frumos, pentru cinste şi pentru adevăr. Pe coperta interioară a albumului el scrie: Milesia Virgo, te canem donec vitae aura inest mea; 6. Album de Giorgio Asaky Moldavo. Roma 1809. În cele 235 foi volante conţine desenuri după natură şi după antic.”
Băcilă, Ioan C. Secția stampelor dela Academia Română. În: Boabe de grâu, 1934, nr. 4, p. 205.
Arte-vizuale-7
Rafael d’Urbino
desen, semnat (Roma, 1808)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Blazian, H. Gh. Asachi (1956, pl. 28)
Arte-vizuale-8
Bianca Milesi
desen, nesemnat (Roma, 1809)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Blazian, H. Gh. Asachi (1956, pl. 6)
Arte-vizuale-9
Jupiter și Juno
desen, nesemnat (1810)
Deținător: Muzeul de Artă, Iași
Sursa reproducerii: Blazian, H. Gh. Asachi (1956, pl. 5)
Portretele fraților lui Gheorghe Asachi: Daniel și Petrachi
desene din albumul Libro di dissegni di G. Asaky, cominciati a Roma 1807 e continuati a Iassy 1814
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerilor: Gheorghe Asachi: un spirit enciclopedic (2023, p. 328)
Arte-vizuale-12
Mirtil și Chloe
desen, nesemnat (1816)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Iorga, N. Gheorghe Asachi ca tipograf și editor… (1912, pl. II)

Împărțirea dreptății
schiță caricaturală, nesemnată (1819)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Blazian, H. Gh. Asachi (1956, pl. 12)

Invitație la dans
schiță caricaturală, nesemnată (1819)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Blazian, H. Gh. Asachi (1956, pl. 13)

„Asachi punea mare preț pe litografie, de sigur nu pentru tot ceea ce ea ajungea să exprime din punct de vedere artistic, în mâinile unei practician încercat și ingenios, ci din pricina facilităților ce oferea educatorilor, ca dânsul, pentru a răspândi, în multe exemplare, scene și imagini care să instruiască și să contribue la cultivarea sentimentelor patriotice.”
Oprescu, Gh. Grafica românească în secolul al XIX-lea: vol. 1. Bucureşti: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942, p. 96.

Arte-vizuale-16
Ștefan cel Mare | Domn și Irou a Moldovii | au domnit de la 1458 pînă 1504 iulie în 2 | Etienne le Grand | Hospodar et Héros de Moldavie | il regna depuis l’an 1458 jusq’en 1504 le 2 Juillet
litografie în peniță
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Gheorghe Asachi: un spirit enciclopedic (2023, p. 230)
„Nici din portretul lui Mihai Viteazul, nici din acela al țarului Alexandru nu mai avem astăzi nici un exemplar. Ni s-a păstrat în schimb o altă litografie, […] pe care o datăm […] din aceiași epocă vieneză. Ea este, pînă acum, cea mai veche litografie românească și, totodată, singura rămasă dintre cele ieșite din mîinile lui Asachi. […] Prețioasa stampă nu este semnată și nici nu poartă indicația atelierului în care a fost imprimată, cum era și firesc pentru o simplă încercare de amator. Titlul este dat și în traducere franceză, pentru a se înlesni circulația efigiei printre străini: Ștefan cel Mare | Domn și Irou a Moldovii | au domnit de la 1458 pînă 1504 iulie în 2 | Etienne le Grand | Hospodar et Héros de Moldavie | il regna depuis l’an 1458 jusq’en 1504 le 2 Juillet. Nesemnate sînt și versurile adăugate în josul stampei, pe care le vom întîlni însă iscălite de G. Asachi, în varianta editată mai tîrziu de Institutul Albinei.”
Niculescu, Remus. Gheorghe Asachi și începuturile litografiei în Moldova. În: Studii și cercetări de bibliologie, vol. I, 1955, p. 73.
La mère d’Etienne le Grand/ refuse à son fils l’entrée de la forteresse Niamtzo en 1484./ Muma lui Ștefan cel Mare/ împiedică pe fiul său de a intra în cetatea Niamţu la 1484./ Dessiné par I. Müller./ Inv. par G. Asaky./ Publié à Jassy, dans la Litographie de l`Abeille
litografie (1833)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Oprescu, Gh. Grafica românească în secolul al XIX-lea: vol. 1 (1942, pl. XLIV)
„El a fost numai «inventat» de Asachi, poate desinat, în orice caz litografiat de Ion Müller sau Miller, în 1833. […] Se pare că subiectul acestei planșe istorice fusese inspirat lui Asachi de lectura unui pasagiu din Istoria Imperiului Otoman a lui Dem. Cantemir, pe când studia la Roma. Cât ținea el la acest «tabel» se vede din faptul că, în portretul în care a fost pictat de Giovanni Schiavoni, […] pe zid, la stânga, într’un cadru masiv, se zărește tocmai un fragment din litografia lui Müller.”
Oprescu, Gh. Grafica românească în secolul al XIX-lea: vol. 1. Bucureşti: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942, p. 98.

Etienne le Grand de Moldavie/ prononce son testament politique en 1504./ Ștefan cel Mare a Moldovii/ cuvintează al său testament politicesc la anul 1504./ Dessiné par I. Miller./ D’après l’idée de G. Asaky
litografie (1834)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Gheorghe Asachi: un spirit enciclopedic (2023, p. 245)
„El fusese probabil inventat tot de Asachi, desenat și litografiat de Müller și imprimat în institutul tipo-litografic al Albinei. […] Kisselef însuși este așa de mulțumit de această stampă, încât ordonă cumpărarea a o sută de exemplare.”
Oprescu, Gh. Grafica românească în secolul al XIX-lea: vol. 1. Bucureşti: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942, p. 99.

„O scrisoare a lui Asachi în Icoana lumei, No. 10 din 1845, arată că tablourile Mama lui Ştefan şi Testamentul politic «sunt a mele şi sub a mea direcţiune în Roma lucrate la 1811».“
Lovinescu, Eugen. Gheorghe Asachi: viaţa şi opera lui. Bucureşti: Cartea Românească, 1921, p. 211.
Alecsandru cel Bun, Domn a Moldovei,/ luând coroana și mantia din mâna solilor împăratului Ioan Paleologul./ Alexandre I de Moldavie/ reçoit les insignes royaux de la main des ambasadeurs de l’Empereur Jean Paleologue/ Lit. K. F. Ofman./ Eși, Inst. Alb., 1839
litografie (1839)
Deținător: Biblioteca Academiei Române, București
Sursa reproducerii: Oprescu, Gh. Grafica românească în secolul al XIX-lea: vol. 1 (1942, pl. XLV)
„Proiectul, «invenția», ca totdeauna, venea dela Aga G. Asachi. Desenul fusese însă încredințat elevilor Academiei, ca o încercare a cunoștințelor lor, probabil sub conducerea lui Schiavoni. […] Este, bine înțeles, tipărită la Eși, la institutul Albinei, de un K.F. Hoffmann, Ofman în transcripția cirilică […].”
Oprescu, Gh. Grafica românească în secolul al XIX-lea: vol. 1. Bucureşti: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942, p. 100.

Bibliografie selectivă

Băcilă, Ioan C. Secția stampelor dela Academia Română. În: Boabe de grâu (București), 1934, nr. 4, p. 193-205.

Blazian, H. Gh. Asachi. Bucureşti: Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, 1956.

Gheorghe Asachi: un spirit enciclopedic / Gabriel Asandului, Daniel Condurache, Ioan Milică, Florin Cîntic, Bogdan Creţu,…; editor: Neculai Eugen Seghedin. Iaşi: Editura Universităţii Tehnice Gh. Asachi, 2023.

Iorga, Nicolae. Gheorghe Asachi ca tipograf şi editor: după catalogul lui din 1847. Bucureşti: Socec, 1912. Extras din: Analele Academiei Române, seria II, tom. XXXIV, Memoriile secţiunii istorice, p. [743-767].

Iutiş, Minola. Portretul de şevalet în pictura românească din prima jumătate a secolului al XIX-lea în patrimoniul Muzeului de Artă Iaşi: catalog de colecţie / editor: Lăcrămioara Stratulat; concepţie grafică, DTP, copertă: Cătălin Hriban; fotograf: Mihai Neagu. Ediţia a 2-a rev. şi adăugită. Iaşi: Palatul Culturii, 2014.

Lovinescu, Eugen. Gheorghe Asachi: viaţa şi opera lui. Bucureşti: Cartea Românească, 1921.

Niculescu, Remus. Gheorghe Asachi și începuturile litografiei în Moldova. În: Studii și cercetări de bibliologie, vol. 1, 1955, p. 67-112.

Oprescu, Gh. Grafica românească în secolul al XIX-lea: vol. 1. Bucureşti: Fundaţia Regală pentru Literatură şi Artă, 1942.

Pictura românească în imagini: 1111 reproduceri / Vasile Drăguţ, Vasile Florea, Dan Grigorescu, Marin Mihalache. Bucureşti: Meridiane, 1970.

©2025 Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” Iași