Ion Th. Simionescu – 150

Opera: Flora și Fauna

Pagina principală

Secvențe
biografice

La moartea președintelui Academiei Române

Opera:

Lucrări de popularizare Geologie și Paleontologie Flora și Fauna
„M-am încumetat să arăt viața lumii plantelor din jurul nostru, tovărășiile în care trăiesc, să le băgăm în seamă prin ce ne ademenesc. Atât. Mai mult chiar decât în celelalte două (cărți), am încercat să mă adresez îndeosebi sufletului, mai ușor mângâiat ori alinat prin contemplarea celei mai umile plante din jurul nostru, nu numai prin ceea ce spune ea, drept comunitate de viață, ci prin artistica ei făptură, în care frumosul desăvârșit este unit cu utilul căutat.”
Vezi mai mult

„E nesfârșită varietatea lumii animale, de la cele mai simple, ca o celulă, până la cele din care se trage și spița omului.”
Vezi mai mult

Vezi mai mult
Vezi mai mult
Vezi mai mult
Vezi mai mult
Vezi mai mult
„Vița de vie. Toamna, în regiunea podgoriilor, e furnicar de lume. Cântece se aud pretutindeni; focuri pâlpâie pe coasta dealurilor. La Romani și Greci se făceau serbări în cinstea zeului Bachus. Și astăzi țările unde cultura viței e mai lesnicioasă, se așteaptă ca ziua Paștelui, vremea când începe culesul viilor, căci rar plantă care să fie așa de mult căutată ca vița de vie. Din ea se scoate vinul, ce dă putere unora, înveselește pe alții, dar poate strica multora, care beau fără măsură (p. 38).” Vezi mai mult
„Studiul botanicii trebuie considerat din două puncte de vedere: unul strict științific și altul practic. a) Științific. Omul civilizat are în el o scânteie divină, care-l mână necontenit să cunoască tot ceea ce se petrece în jurul lui, fie în cer, fie pe pământ și bineînțeles, că din timpurile cele mai îndepărtate, a cercetat viața atât sub forma animală cât și vegetală. b) Practic. Plantele care au fost găsite de om ca putându-i să-i aducă vreun folos, au fost cultivate și prin îngrijiri repetate le-a domesticit, formând plantele cultivate. Grație câmpurilor cultivate și recoltelor ce produc, omul, având hrana asigurată, a putut să aibă răgazul de a se ocupa cu studiul cerului, de a se cufunda în sine însuși și a crea Știința, Arta, Poezia și tot ceea ce caracterizează Civilizația (pp. 4-5).”
Vezi mai mult
Vezi mai mult
Vezi mai mult
„Între cel mai sărăcăcios colț din natură și cel mai luxos muzeu, există o enormă deosebire: viața. Oricât ar fi de măiestrit expus un animal, el e rigid. Îi admiri forma, culorile, dar îi lipsesc mișcările și mai ales cadrul vieții, mediul. Tot așa deosebire există între o carte de școală și o bucată de citire, în care se descrie liber viața unui animal. Cea dintâi e scrisă după principiile pedagogice, metodic, uneori rece; în cea de-a doua se dau și trăsături secundare adesea întregitoare. Cea dintâi învață; cea de-a doua doua atrage spre înțelegerea vieții. De aceea am încercat de mult încă să împlinesc lacunele cărții de școală (p. 3).”
Vezi mai mult
„Cartea aceasta este rezultatul experiențelor făcute la „Seminarul pedagogic universitar din Iași”. În ea am căutat să descriu cât mai lămurit și mai potrivit pentru mintea copiilor, care au părăsit școlile primare, fenomenele de viață, ce se desfășoară la fiecare pas în jurul nostru. (…) Încolo tot drumul am fost întovărășit de micii copii, cărora le va sluji cartea. Ei mi-au dat cuvintele întrebuințate, ei mi-au șoptit frazele și tot de hatârul lor am eliminat aproape toată terminologia străină, ce împestrița manualele de până acum. (…) Dacă am putut ajunge la cele dorite, voi afla mai târziu, când colegii mei, care vor întrebuința manualul, îmi vor face cunoscut observațiile lor (pp. 3-4).”
Vezi mai mult
Vezi mai mult
Vezi mai mult
Vezi mai mult
Vezi mai mult