Perspectiva călătoriei ca sursă de cunoaștere este ilustrată de celebra zicere atribuită Sfântului Augustin: „Lumea este o carte, iar cel care nu călătorește nu citește decât o pagină”. Chiar dacă nu apare literal în scrierile sale, imaginea lumii ca „o carte” din care omul învață direct este prezentă în gândirea sa filosofică. Ideea a devenit emblematică în tradiția occidentală: fiecare drum adaugă o pagină nouă, lărgind orizontul intelectual și spiritual. Astfel, istoria relatărilor de călătorie arată o evoluție de la mit și simbol spre document și analiză, dar păstrează constant aceeași funcție: călătoria nu este doar o deplasare în spațiu, ci o experiență de cunoaștere și o expresie a identității culturale.

Această călătorie în timp aduce în fața publicului relatări care prezintă propriile interpretări și percepții ale călătorilor occidentali sub ochii cărora s-au deschis lumi noi, necunoscute până la ei. Relatarea istorică se împletește cu transpunerea observațiilor în desene, schițe sau acuarele, știința și imaginația hrănindu-se reciproc în reconstruirea spațiilor geografice vizitate de acești călători neobosiți.

Expoziția reunește ediții existente în colecțiile speciale ale bibliotecii, însumând descrieri de călătorie a peste 30 de călători – exploratori, arheologi, geografi, pelerini, expatriați, cărturari și diplomați – de-a lungul secolelor XVII-XIX. Aceștia au vizitat teritorii mai puțin cunoscute sau despre care nu se știa nimic, uneori din proprie inițiativă, alteori cu sprijinul sau la comanda unor înalți demnitari, relatările lor transformând lumile vizitate dintr-o fantezie într-o experiență reală. Toate aceste mărturii arată că literatura de călătorie nu este un simplu gen marginal, ci o matrice a memoriei culturale. Jurnalele, relatările diplomatice, scrisorile, hărțile și albumele alcătuiesc o arhivă vie a drumurilor și descoperirilor, prin care explorarea lumii s-a transformat într-o explorare de sine. Ele nu doar descriu, ci modelează felul în care civilizațiile s-au privit și s-au înțeles unele pe altele.

Înscrisă în tema generală a Zilelor Bibliotecii – „Călătorii în lumea cărții”, expoziția „Homo viator. Călători europeni pe meridianele lumii (secolele XVII-XIX)” dezvăluie cărți de călătorie care se concentrează nu pe o arie geografică, ci pe autori importanți ai acestui gen de literatură. Lucrările expuse prezintă contribuțiile remarcabile ale unor călători și cărturari în modelarea domeniilor geografiei, navigației și cartografiei lumii: diplomaţi (Aubry de La Mottraye, Charles de Peysonnel, Heinrich Reimers, baronul François de Tott, Amédée Chaumette des Fossés, Marie-Gabriel de Choiseul-Gouffier), militari (Dumont d’Urville, Barthélemy Bacheville, Luigi Marsili), artişti – arhitecţi, pictori, gravori, desenatori (Richard Chandler, Louis-François Cassas, Antoine Laurent Castellan, Louis Dupré, Michel Bouquet), filosofi (Constantin-François de Chasseboeuf, conte de Volney), compozitori (Pietro della Valle), medici (Edward Browne, Balthasar Hacquet), misionari (Philippe Avril), negustori (Jean-Baptiste Tavernier, Paul Lucas), oameni de ştiinţă – astronomi, arheologi, naturalişti, botanişti (Jean Chappe d’Auteroche, Jean-Baptiste Le Chevalier, Robert Townson, Joseph Pitton de Tournefort) şi alţii. În egală măsură, lucrările expuse ilustrează modul în care scrisul de călătorie a evoluat de la narațiune personală la text științific.

Expoziția temporară este dublată de o expoziție virtuală, iar pentru cei interesați publicațiile selectate pot fi răsfoite și citite accesând Biblioteca Digitală.