„Prea luminatul şi prea învăţatul Dimitrie Cantemir, principe al Imperiului Rusesc, domn ereditar al Moldovei, dând o pildă precât de demnă de laudă, pre atât de rară, şi-a închinat numele ilustru cercetărilor ştiinţifice. Iar prin adeziunea sa, Societatea noastră a dobândit o nouă strălucire şi o podoabă neîntrecută”. Astfel anunţa Academia de Ştiinţe din Berlin (Königlich-Preußische Akademie der Wissenschaften), alegerea savantului român în rândurile sale, la 11 iulie 1714.
Principele Moldovei a fost un cărturar de excepție: scriitor, etnograf, geograf, filosof, istoric, muzician, faima lui depăşind graniţele Moldovei pe care a condus-o. Dimitrie Cantemir vorbea 11 limbi străine, fiind considerat cel dintâi mare poliglot. El este singurul român al cărui nume apare, alături de cele ale lui Newton, Addison sau Leibniz, în Templul Faimei din Biblioteca Sainte Geneviève din Paris. Despre fascinanta personalitate a lui Dimitrie Cantemir vorbea și George Călinescu: „Dimitrie Cantemir, erudit de faimă europeană, voievod moldovean, academician berlinez, prinţ rus, cronicar român, cunoscător al tuturor plăcerilor pe care le poate da lumea, un Lorenzo de Medici al nostru”. Dintre scrierile sale se remarcă „Descrierea Moldovei”, prima prezentare geografică și istorică a Moldovei, a instituțiilor și obiceiurilor ei; „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman”, „Hronicul vechimii romano-moldo-vlahilor”, lucrare care a rămas neterminată; „Istoria ieroglifică”, „Viața lui Constantin Cantemir” ș.a. La granița dintre Est și Vest, între două mari civilizații – cea orientală și cea occidentală – scrierile marelui cărturar prezintă spațiul românesc așa cum este el – cu obiceiuri străvechi, cu un stil de viață propriu, cu o istorie zbuciumată. Valoarea operei cantemiriene trece dincolo de frontierele Moldovei, aparținând lumii întregi. Opera, originală sau tradusă, îmbogățește colecțiile marilor biblioteci, iar aventura găsirii manuscriselor încă neidentificate continuă și astăzi.
În legătură cu principele savant există și controverse referitoare la viziunea sa strategică, la opțiunile sale politice. În ansamblu însă opera cantemiriană deschide astăzi un spațiu pentru reflecție și contemplare a preocupărilor diverse ale acestui om al „luminilor”. Rolul și vocația sa de punte între Orient și Occident au fost surprinse de Voltaire, care, în lucrarea sa „Histoire de Charles XII, roi de Suède” scria despre Cantemir că „reunea talentele vechilor greci, știința literelor și aceea a armelor”. Celebrități ale vremii, precum Voltaire, Antoine Prévost, Edward Gibbon, Byron, Shelley ș.a. au apreciat elogios creațiile cantemiriene.
Expoziţie virtuală realizată de Alina Frunză, Cristina Gavrilean, Oana Coman, Irina Sandu, Lăcrămioara Chihaia, Ecaterina Croitor.
La digitizarea documentelor au contribuit membrii Departamentelor Colecţii Speciale, Conservarea Colecţiilor şi Informatizare.