Oglinda fidela a acestui exceptional domeniu de cunoastere, Biblioteca Seminarului Matematic din Iasi, fondata in 1910, a pornit de la o mica donatie, cea a profesorului C. Climescu si de la un mare om si matematician : Alexandru Myller, iar astazi este una din cele mai reputate biblioteci de specialitate din sud-estul Europei, recunoscuta ca atare pe plan mondial. A. Myller si scoala ieseana de matematica initiata de el, stiind ca ”fara biblioteca nu se putea face stiinta”³, dupa modelul Bibliotecii din Göttingen, au creat un templu al matematicilor, pe care s-au straduit sa-l doteze si sa-l imbogateasca cu cele mai valoroase opere din lumea intreaga. Aproape de la inceput, marele matematician a avut ideea initierii schimbului international de publicatii ca mijloc de imbogatire si completare a fondului bibliotecii. Sub proteguirea unei astfel de nobile traditii, activitatea de schimb din Biblioteca Seminarului Matematic reflecta standardele europene ale domeniului, creand noi structuri ale serviciilor oferite. stiind ca nu are doar de aproximat, in noile imprejurari, un ansamblu coerent, ci trebuind sa intre in dialog cu proximitatea ultimei ore, ea face un efort adecvat de autoconsolidare metodologica si practica. S-ar putea spune ca preocuparea pentru schimbul de publicatii a fost si a ramas o constanta esentia1a a activitatii bibliotecii noastre, care are, in prezent, in jur de 300 de parteneri din 58 de tari. Viata bibliotecilor este, insa, dinamica, evolutia lor fiind inflentata atat de configuratia stiintelor in timp, cat si de panoplia variata si contradictorie a vietii sociale. Seminarul UNESCO privind cartea in Europa Centrala si de Est, organizat de Ministerul Culturii din Romania, in 1993, la Sinaia, a evidentiat rolul cartii in propasirea nationala, aceasta mijlocind transmiterea de informatii si cunostinte, dar a luat in dezbatere si politica nationala de carte intr-o perioada critica. Se stie ca in Est, cartea, produs al unui regim social-politic rigid, dictatorial, timp de peste patru decenii, trece si ea prin asa numita criza sistemica, care a afectat toate sferele vietii.

În atare context, schimbul de publicatii ramane o parte integranta a politicii de carte, el completand fondurile bibliotecilor mult incercate de criza financiara si nu numai. ”Nous sommes aujourd’hui, dans cette atmosphère de compétition, à la vérité stimulante; les pays qui s’en sont tenus à l’écart l’ont payé d’un retard scientifique difficile à combler. Car, et c’est la leçon essentielle de l’histoire, il n’y a de science que libre et internationale : c’est la version scientifique de l’économie de marché”⁴.

Se stie ca prima reactie necesara intr-o situatie de criza este asumarea ei, nu in sensul de a o intemeia, ci de a o combate inteligent, eeea ce inseamna sa nu cultivi profesia ca pe o sterila rutina, ci ca pe o performanta dinamica. Atunci nucleele de dezordine devin posibile solutii ordonatoare. Ca o paranteza, dam, in acest sens, un exemplu de ultima ora, care probeaza atentia luminata de discernamant fata de realul in expansiune. Biblioteca noastra, afland ca Editura Analelor stiintifice ale Universitatii a scos un supliment de literaturi, consacrat relatiilor romano-polone, a comandat zece exemplare - dupa numarul partenerilor din Polonia - expediindu-le ca o emblema a respectului fata de partener, dar si ca o dorinta de intarire a relatiilor pe o alta platforma decat cea strict contractuala. Oricum, privim cu tristete, dar nu cu resemnare, situatia critica din piata cartii, care se repercuteaza negativ si in schimbul international de publicatii. La Biblioteca noastra, dupa 1990, 45 de parteneri straini ne-au comunicat incetarea relatiilor de schimb, invocand aproape invariabil: ”din motive financiare”. Daca in urma cu doua decenii soseau pentru recenzii 300-350 de carti, astazi primim aproximativ 50 de lucrari, unii parteneri mai trimitand, este drept, pe langa periodice, si un numar de carti si preprinturi, fara conditia de a fi recenzate.

Sperantele raman, insa, vii si dincolo de crizele sau presiunile dure ale pietii, se inalta cate un gand generos care mobilizeaza. Iata, de exemplu, afirmatia lui Forrest F. Carhart, presedinte la Metropolitan Reference and Research Library Agency : ”... la coopération entre les bibliothèques est davantage un état d’esprit qu’une question de ressources financières”. ⁵

Nu este un gand solitar, organizatia METRO (ca si CICRIS sau LAD SIRLAC etc.) avand dorinta ”de servir de modèle à ceux qui planifient des réseaux” ⁶, stabilind relatii culturale planetare.

Schimbul propus de A. Myller cu ”Annales scientifiques de l’Université de Jassy”, pentru revistele la care nu existau abonamente, continua si azi cu succes, necesitand, fireste, o imensa corespondenta, dar si rezultatele sunt pe masura. Chiar in 1939, de pilda, din 140 de reviste primite, 117 proveneau din schimb.

Calitatea de exceptie a ”Analelor”, in care publica marii matematicieni romani, dar si remarcabile personalitati in domeniu din lumea intreaga, este o veritabila propaganda a culturii romanesti de specialitate, dar si proiectarea grandioasa a imaginii Romaniei in lume.

”Analele Universitatii” iesene se bucura de orgoliul legitim al iradierii, fenomenul matematic romanesc fiind recunoscut si apreciat pe toate meridianele.

În cadrul relatiilor contractuale, Biblioteca Seminarului Matematic a acceptat ca, la 45 de parteneri straini, sa trimita si alte sectiuni ale ”Analelor” (Literatura, Lingvistica, Fizica, Informatica, Bio1ogie, Geografie, Geologie, Psihologie-Pedagogie, Filosofie), tocmai in vederea cointeresarii si pastrarii statornice a relatiilor de schimb, chiar daca aceasta diversitate presupune destul timp afectat si suficiente activitati administrative si de rutina (urmarirea aparitiilor noi, comenzile, completarile pe fisele de parteneri, intocmirea borderourilor etc.)

Echipa de specialisti care se ocupa cu redactarea ”Analelor”, sectiunea ”Matematica”, valorificand creativ traditia inaugurata de A.Myller si elevii sai, de a se preocupa de istoriografia matematica, va initia in revista noi rubrici, prin care se vor populariza rezultatele remarcabile, descoperirile de ultima ora, dar si omagii sau comemorari dedicate antecesorilor care au lasat un nume in acest domeniu. Într-o rubrica noua, probabil ”Diverse”, vor putea fi citate: articolele si operele matematicienilor romani aparute in tara si in strainitate in cursul anului respectiv; articolele in care se fac referiri la realizarile si operele specialistilor nostri, in presa straina, simpozioane, colocvii, colocvii internationale, la care au participat si reprezentanti din tara noastra; conferinte ale matematicienilor romani in strainatate si ale strainilor la noi etc. Tot A. Myller a avut ideea salutara de a solicita marilor edituri europene si nu numai carti in schimbul recenzarii lor in tot mai cunoscuta revista ieseana. Astazi, un fisier colector al propunerilor de carti pentru recenzie, instalat la un birou supraetajat, din ale carui rafturi sunt planuri editoriale, cataloage, repertorii, anuare ale marilor edituri si institute de specialitate din lume, tine permanent treaz spiritul de investigare in domeniu, dar si ravna de imbogatire a fondului bibliotecii. Pe baza propunerilor, se intocmesc liste de carti care se trimit editurilor sau institutelor care le patroneaza aparitia, solicitandu-se lucrari in vederea recenzarii lor in ”Anale”. Aceasta operatiune preliminara este prinsa intr-un program special pe calculator, urmarindu-se periodic raspunsul la solicitari, dar si recenzarea si prelucrarea lor biblioteconomica rapida si corecta. Prospectarea aceasta in cautarea valorilor de prim rang nu neglijeaza sugestiile marketingului si managementului profesional, luandu-se in consideratie atat corespondenta sociologica cat si cea psihologica, ce vizeaza istoricitatea imediata, dar si latura tehnica prospectiva. Urmand exemplul bunelor modele, Biblioteca Seminarului Matematic a inceput sa practice, dincolo de corespondenta de rutina, de afaceri, strict la obiect, o corespondenta de protocol (felicitari, vederi etc.) pentru schimbarea relatiilor oficiale in relatii intelectuale fratesti, fapt care ar diminua, speram, riscul retragerii partenerilor de schimb si ar diversifica variantele comunicarii. Într-o lume in care ”timpul avea rabdare”, dupa expresia lui Marin Preda, tipizatele in corespondenta, informatiile oferite sau solicitate strict, rigid, erau eficiente si schimburile de publicatii se desfasurau nesincopat. Astazi, insa, cordialitatea cotidianului, a functionalitatii liniare nu mai este o suprastructura cu care te intalnesti in ceasuri alese, ci este nevoie de un spor de inductivism, de o rabdatoare considerare a metabolismului concret al activitatii de schimb, a contextului in care ne aflam, marcati de el, dar si modelandu-l. Un profesionalism sporit fata de calitatea documentelor trimise, fata de scrisorile si prezentarile informative expediate dovedeste ca nu exista constante anistorice, ci doar conventii culturale variabile. În nemijlocirea vietii s-au intamplat lucruri de care formulele curente nu pot da socoteala, astfel incat bibliotecarul va fi permanent atent la conjunctura si nu absorbit de modele abstracte. Un exemplu pozitiv ni l-a oferit, de pilda, in acest sens, corespondenta Bibliotecii Seminarului Matematic cu INIST. Constatand intreruperea expedierii de publicatii de catre acesta, Biblioteca noastra a expediat o epistola consistenta, neformala, in care evoca trecutul relatiilor dintre institutele noastre, manifestandu-si interesul pentru continuarea schimbului si pastrarea unor legaturi intelectuale nestirbite. Raspunsul a fost pe masura, in locul unei informatii seci, comu-nicandu-ni-se incetarea aparitiei revistei solicitate, dar si mijlocindu-ni-se relatii cu un alt serviciu de schimb. Numai cu sacrificiu de timp, de efort informational si de comunicare se vor depasi multe impasuri ale unor vremuri pragmatice, restrictive si frustrante. În scopul unei mai bune tineri sub control a expeditiilor, s-a creat un post card tipizat, o confirmare de primire la nivelul celor mondiale. Evident, documentarea, informatia, prospectarea pentru a gasi noi parteneri de schimb ramane una din coordonatele majore ale dinamicii activitatii de schimb. Schimbul de publicatii ramane un mijloc important al integrarii europene, planetare, al detinerii informatiei la zi, specialistii in matematica si cei in biblioteconomie care coopereaza in acest domeniu, propunandu-si ca, in viitorul cel mai apropiat, sa ia legatura cu lectoratele romanesti din lume si, concomitent, cu centrele culturale straine din Romania, eventual cu ambasadele de la noi, o biblioteca cum este cea a Seminarului Matematic din Iasi fiind un punct referential in domeniu si un titlu de glorie in spatiul cultural romanesc. Cunoscutul matematician francez E. Cartan, vizitand inca in 1931 Seminarul Matematic a recunoscut superioritatea Bibliotecii acestuia fata de cea de la Sorbona, iar profesorul W. Blaschke de la Universitatea din Hamburg, in 1935, aprecia ca exceptionala valoarea bibliotecii iesene. Aceste aprecieri se faceau doar la doua, trei decenii de la fondarea Bibliotecii, dar Cartea de aur a institutiei noastre este plina de astfel de elogii, ceea ce ne face onoare, insa ne si creaza responsabilitati maxime.

Raman eficiente directivele IFLA, care reglementeaza relatiile intre schimbul international de publicatii si imprumutul international, analizate sub doua aspecte: inlocuirea unei activititi cu cealalta si completarea unei activitati cu alta.

Biblioteca Seminarului Mate-matic este foarte atenta la aceste aspecte si, atunci cand se iveste contextul potrivit, incearca sa-si faca din colaboratorul temporar - implicat intr-o activitate de imprumut - un partener de schimb. Însusi reputatul profesor C. Corduneanu a mijlocit astfel de schimbari benefice.

Astazi, cand achizitiile prin cumparare sunt atat de precare, importanta schimbului in completarea colectiilor si imbogatirea fondului este capitala. De aceea s-a impus o reconsiderare, in lumina noilor conjuncturi nationale si internationale, a sarcinilor schimbului de publicatii, a organizarii, a principiilor si obiec-tivelor, a particularitatilor si tendintelor de dezvoltare.

De la o puritate stricta a fondului, teoretizata si practicata un timp, Biblioteca Seminarului Matematic si-a diversificat interesele gratie imperativelor impuse de inter-disciplinaritate, domeniile aplicative si cele speculative incepand si ele a fi reprezentate in colectiile sale. Aceasta a indreptat atentia spre noi parteneri de schimb, mutatiile de adresabilitate aducand mutatii si in structura fondului.

Aproximand natura intima a stiintelor conexe, specialistii le considera eficiente si utile in peisajul cartii Bibliotecii intrucat, departe de a faramita organicitatea ravnita intr-un mozaic inconsistent de opere si domenii disparate, face ca asaltul pluridisciplinar sa conduca, pe cat posibil, spre exhaustiv si nu spre incoerenta.

De aceea domeniul investigator are o mare variabilitate, o consecventa orientare analogica. Specialistii din biblioteca, din acest sector al schimbului, au inteles specializarea in sens mai larg, nu ca un crepuscul al ideii de profesionalism restrictiv sau ca un sistem inchis la care ar duce competenta rutiniera care, fatal, impinge spre o marginalitate culturala. Grabita lume de azi, in care lucrurile nu au efectiv timpul necesar sa se structureze de la sine intr-o ordine pertinenta, pune in evidenta mai mult ca totdeauna capacitatea spiritului de a triumfa asupra conjuncturilor. ”Des bibliothécaires qui font preuve de clairvoyance et d’imagination voient plus loin que leurs frontières”. ⁷

Activitatea bibliotecilor nu progreseaza in timp, ci exprima pur si simplu spiritul timpului, cu alte cuvinte ele nu fac ceea ce limitele vremii lor le determina sa faca, ci implinesc ceea ce vor sa implineasca. Ca intreaga viata a bibliotecii, si activitatea de schimb este vizata de rapida integrare a tehnologiilor informationale si de comunicatii pentru a raspunde rapid noilor oportunitati.

La cooperare astazi nu se mai ajunge decat printr-o retea de biblioteci informatizate conform, de exemplu, programului DUP, eficienta utilizarii colectiilor unei biblioteci fiind apreciata din perspectiva eficientei lor la nivel national si a schimbului international de publicatii. Biblioteca Seminarului Matematic se vrea si ea integrata in Biblioteca Viitorului, specializata, cu tehnologie informatica performanta, careia sa-i corespunda, egal, o psihologie aplicata eficienta, implinindu-si destinul de a stabili conexiuni intre sursele de informare si utilizarea lor de o societate informationala. Pana se va ajunge la bancile de date informatizate, universale si la comunicarea prin satelit, schimbul de publicatii ramane una din preocuparile si sperantele cele mai semnificative ale prezentului. Biblioteca Seminarului Matematic este conectata pe Internet, resimtind acut nevoia de acces in timp util la informatie si de a comunica cu sistemele computationale complexe. si programele pentru schimbul de publicatii au fost gandite in acelasi scop, al crearii abilitatii de a accesa si gestiona optim informatia, manifestandu-si vocatia spre deschidere universala. Exista la noi, implementate pe calculator, programe speciale pentru schimb, de la fisierul partenerilor reali la cel al partenerilor potentiali; de la evidenta cartilor solicitate si primite pentru recenzii, la situatia periodicelor sosite anual, programe care concura toate la obtinerea unei statistici edificatoare asupra acestei activitati. Prezenti, informati, profesionisti, integrati, vom evita pericolul pe care il semnala Leibniz, de a fi saraci in mijlocul abundentei intrucit nu stim nici ce avem si, ca atare, nici nu ne putem sluji de ce detinem. Aderand la programul UAP din cadrul IFLA, toate bibliotecile din lume doresc sa amelioreze accesul la colectiile si serviciile lor. Asa cum s-a mai observat deja, o activitate de schimb eficienta trebuie sa se sprijine pe instrumente de lucru complexe: planuri si cataloage editoriale, enciclopedii si dictionare de specialitate, anuare ale societatilor, institutelor si universitatilor, bibliografii etc., din care Biblioteca Seminarului Matematic ”A. Myller” are editii sau aparitii de ultima ora, din toate colturile lumii. Deosebit de utile ii sunt ghidurile de servicii nationale de informare asupra imprumuturilor si schimburilor internationale, cum sunt cele initiate de Institutul International de Cooperare Intelectuala, unde exista indicatii si asupra facilitatilor postale si vamale, indicand numele institutiilor din diferite tari care sunt gata sa ofere, in conditii de reciprocitate, informatii asupra operelor si a locului unde pot fi gasite.

Darile de seama anuale IFLA privind schimbul de publicatii, difuzarea formularelor tipizate IFLA si distribuirea unor lucrari ca Brief guide to centres of international lending and photocopying sunt facilitati mondiale de parteneriat intelectual.

Deloc neglijabil este schimbul intern de publicatii, Biblioteca Seminarului Matematic avand relatii cu toate bibliotecile universitare, inclusiv cu cele nou create, reusind sa primeasca astfel cursuri, lucrari si preprinturi ale specialistilor din toata tara, care nu ne parvin pe alte cai.

Sistematizarea experientelor de acest fel, tot atatea trepte evolutive vizand doritele sincronisme intre noi si universal, vor putea face sa se vorbeasca nu doar de ”Mathématiques sans frontières” (o asociatie interna-tionala ce reuneste 115 tari), ci si de ”Bibliothèques sans frontières”. ”L’essentiel c’est d’être prêt. Etre prêt, ça veut dire être ouvert, et rien n’est plus difficile. C’est une lutte de chaque jour.” ⁸

Exista in schimbul international avantajul acesta inestimabil, capabil sa il consacre drept optima cale spre universalitate, pana la finalitatea de ”a da / a primi”, presupunand, in intervalul comunicarii, notabile virtuti formative, instituind conotatii subtile intre generozitatea integrarii si utilitatea colaborarii, abia in textura lui putandu-se intui ce inseamna o ”societate deschisa”. O astfel de considerare, in linii generale, a activitatii de schimb la Biblioteca Seminarului Matematic este o coborare intre urgentele faptului cotidian, evitandu-se literaturizarile discutabile. Este din nou, deci, o confruntare a bibliotecarului cu universul muncii lui, iar patosul efortului sau de a-l intelege si de a fi optat pentru el este proba suficienta a unei adanci comuniuni intre el si obiectul sau de reflexie.