In procesul de modernizare a societatii romanesti de la jumatatea secolului al XIX-lea, stiintele juridice au capatat o deosebita insemnatate, conferita de necesitatea unor reglementari ale noilor relatii sociale si economice. Organizarea Principatelor pe temeiurile Regulamentului Organic, iar mai tirziu pe acelea ale Conventiei de la Paris, facea absolut necesara existenta unor oameni cu pregatire competenta pentru a asigura buna functionare a aparatului administrativ si judiciar. Acesti oameni ii putea da numai Facultatea de Drept.

Aceasta a luat fiinta la Iasi, in cadrul Academiei Mihailene, in anul 1855, fiind si cea mai veche facultate de drept din tara. Inca de la infiintarea Universitatii, Facultatea de Drept din Iasi se bucura de un anumit prestigiu, pe care celelalte facultati, abia la inceputurile lor, nu-l puteau avea.

Personalitati de seama ale scolii si culturii romanesti au constituit nucleul corpului profesoral al Facultatii de Drept din Iasi. Printre acestia se numara: G. Baritiu, Al. Papiu-Ilarian, Petru Suciu, G. Marzescu.

Dificultatile materiale intimpinate de cititorii din Universitatea ieseanã in procesul de constituire a invatamintului superior romanesc nu au impiedicat cursul ascendent al ainvataturilor inalte”, printre care se afla si stiintele juridice.

Odata cu infiintarea facultatii de drept s-a simtit si nevoia alcatuirii unei biblioteci care sa cuprinda cartile de specialitate, enciclopediile si manualele necesare atit studentilor cit si cadrelor didactice. Acest deziderat s-a indeplinit in timp, prin eforturile cumulate ale profesorilor si studentilor, ale Ministerului, care de-a lungul anilor au contribuit la imbogatirea fondului bibliotecii cu opere valoroase.

Un istoric al Bibliotecii de Drept, bine realizat, a fost conceput de d-na Nicoleta Popescu in monografia Biblioteca Centrala Universitara, Iasi, 1989; el are, totodata, meritul de a ne fi trezit interesul pentru o cercetare minutioasa asupra evolutiei istorice a acestei biblioteci, care este, de altfel, si cea mai veche biblioteca de facultate a Universitatii iesene. Mi-am propus sa adaug la cele mentionate in monografie citeva amanunte semnificative, ce ar putea contribui la istoricul Bibliotecii de Drept.

Am studiat in acest scop arhiva Facultatii de Drept, incepand cu anul 1876 si pina in anul 1944, precum si Anuarele Universitatii din 1895 pina in 1960, in care se fac referiri la constituirea si evolutia bibliotecii de drept, in paralel cu cea a facultatii. Astfel, Anuarul general al Universitatii din Iasi din 1911 (p.96) mentioneaza preocuparea Consiliului profesoral (decan, Gr. Al. Urechea), in anul 1876, pentru intocmirea unei biblioteci de drept si a unei liste de opere clasice in diverse ramuri ale dreptului, iar Ministerul prevede un fond din care sa se cumpere cartile necesare. Realizarea acestor obiective era absolut indispensabila, avind in vedere numarul mare de studenti ce frecventau facultatea de drept: in 1871 facultatea de drept avea 100 de studenti^1/ , iar in anul 1875-1876, 106 studenti si 8 profesori, pe cind facultatea de litere avea doar 15 studenti si 7 profesori.^2/

Facultatea de drept s-a mutat in noul local al Universitatii in 1897 atribuindu-i-se un numar mic de incaperi, dintre care biblioteca ocupa 2 sali, insuficiente chiar si pentru vremea aceea.

Din procesele verbale incheiate in cadrul Consiliilor profesorale ale Facultatii de Drept, de-a lungul anilor 1879-1944 si prin care se solicita necesarul de carti cu profil juridic”, achizitionarea cartilor si periodicelor de specialitate” prin abonamente si schimburi de publicatii, reiese interesul pe care l-au avut profesorii pentru imbogatirea fondului bibliotecii. În anul 1890 Ministerul trimite decanului facultatii, Gr.A.Ureche, doua exemplare din Codicele de legi V.Boerescu.^3/ In Anuarul Universitatii din 1935 se precizeaza ca Facultatea de stiinte juridice poseda o valoroasa biblioteca infiintata in 1920, numita Biblioteca Centrala de Drept. Fondul bibliotecii se compune din opere de specialitate si din opere din discipline inrudite. Aceasta biblioteca era destinata, in primul rind, studentilor facultatii si corpului didactic de specialitate. Biblioteca se afla intr-o sala cu 120 de locuri si era deschisa zilnic intre orele 8-13 si 15-20. În aceasta perioada, un rol important in organizarea si inzestrarea bibliotecii l-au avut profesorii Gh. Berechet, Gh. Zane, N. Dascovici si, in special, I. Coroi, care era si decanul Facultatii de Drept.

Într-un memoriu din 1922, Consiliul facultatii solicita construirea unui local propriu pentru Facultatea de Drept, avind in vedere numarul mare de catedre si studenti. Se cereau amfiteatre spatioase, sali de curs si seminarii, sali adecvate pentu biblioteci, precum si infiintarea unor biblioteci de seminar.Acest proiect avea sa se realizeze mai tirziu, prin construirea noii aripi a Universitatii.

In Anuarul Universitatii din 1924-1925 se mentioneaza : Biblioteca Facultatii de Drept se gaseste intr-o stare de plans si ca local si ca biblioteca.” Pentru indreptarea acestor neajunsuri in care se afla biblioteca, s-a hotarit, in Consiliul de facultate din 1924, constituirea unei Comisii de biblioteca, alcatuita din trei profesori si un bibliotecar; acestia aveau sarcina sa se ocupe de achizitia de carti si abonamente de periodice din tara si din strainatate, de bugetul cartilor si de mobilier.

Fondurile alocate bibliotecii de catre Universitate erau prea mici, de aceea unii profesori, printre care si I. Coroi, doneaza bibliotecii de drept suma de 10.000 lei, pentru plata abonamentelor periodice. O parte din sumele alocate bibliotecii provin si din partea Ministerului, dar si din taxele studentilor. Incepind cu anul 1922, fiecare student platea o taxa de biblioteca de 100 de lei; din acesti bani, 7% alcatuia fondul bibliotecii”, prin care se acoperea o parte din cheltuielile acesteia. Din aceleasi motive pecuniare, mai ales in perioada crizei economice dintre anii 1929-1933, Biblioteca de Drept functiona cu un singur bibliotecar. Astfel, Anuarele Universitatii mentioneaza ca bibliotecar pe N. Gheoca, intre anii 1924-1925; intre anii 1926-1929, bibliotecar Laurence Ullea; intre anii 1929-1930, bibliotecar Gh. Ungureanu, iar de la 1 martie 1930 pina in 1944 a functionat ca bibliotecar C. Bostan. Între 1937-1938, mai figura, alaturi de C. Bostan si o bibliotecara, Maria Dumitrescu.^4/

Din anul 1933 Facultatea de drept se muta in noua aripa a Universitatii. Bibliotecii i se repartizeaza 3 incaperi la etajul II, si anume: o sala de lectura cu 20 de locuri pentru corpul profesoral, o sala de lectura pentru studenti cu 100 de locuri si o camera pentru prelucrarea fondului de biblioteca, servind totodata si ca depozit. Noul local a fost parchetat si mobilat cu mobilier adecvat din stejar masiv, mese cu linoleum pentru sala de lectura, dulapuri si birouri de lucru.^5/ Pentru organizarea noului spatiu s-a format o comisie din profesorii I. Coroi, decanul facultatii, Gh. Zane, N. Dascovici. S-a procedat mai intii la o inventariere a fondului bibliotecii, apoi s-au comandat 10.000 de fise de catalog, format international si s-au intocmit 2 cataloage: alfabetic si zecimal.

În Consiliul profesoral din 20 noiembrie 1936 ^6/ se ia din nou in discutie chestiunea bibliotecii, propunindu-se infiintarea unui nou post de bibliotecar, deoarece actualul bibliotecar singur nu mai poate face fata greutatilor”. Consiliul apreciaza ca este absolut necesar sa se solicite Ministerului aprobarea unui post de bibliotecar sef; iar pina la aceasta realizare, actualul bibliotecar sa fie dublat zilnic de un preparator care sa indeplineasca numai functia de custode.”

În anul 1934, datorita spatiului nou capatat, se infiinteaza 9 biblioteci de seminar. Ele sint repartizate urmatoarelor discipline: drept constitutional, economie politica si finante, drept roman si papyrologie, drept international, drept si procedura penala, drept civil, istoria dreptului, drept comercial, legislatie agrara si industriala. Fondul acestor biblioteci seminariale era de 7000 de volume carti si 283 colectii reviste, un document din secolul XV, 13 documente din secolul XVI, 45 din secolul XVII, 135 documente din secolul XVIII si 1000 de documente din secolul XX. Bibliotecile seminariale mai posedau 25 documente grecesti, 19 monede vechi. Dotarea lor s-a facut din donatii ale profesorilor si persoanelor particulare, prin schimbul de publicatii cu diversi autori din tara si strainatate, din fondul de biblioteca”. Bibliotecile seminariale au fost organizate de cadre didactice si bibliotecari dupa modelul Bibliotecii Centrale din Iasi.

Despre utilitatea bibliotecilor de facultate si a bibliotecilor seminariale vorbeste si K .K. Klein, directorul Bibliotecii Universitatii (numele de atunci al Bibliotecii Centrale din Iasi) din acea vreme, in articolul intitulat Politica bibliotecara a Universitatii Mihailene”.^7/ El face elogiul acestor biblioteci bine organizate, considerind ca aici este locul introducerii practice a studentilor in materia si metodele cercetarii stiintifice, lucru imposibil de realizat fara biblioteca. Manualele, enciclopediile de specialitate trebuie sa se gaseasca chiar in seminar si trebuie sa fie chiar la indemina profesorilor si asistentilor insarcinati cu aceasta parte a muncii universitare.”

În martie 1944, odata cu stabilirea temporara a frontului pe linia Iasi-Chisinau, autoritatile au dispus evacuarea Universitatii la Alba Iulia. Impreuna cu aceasta, se muta si Biblioteca de Drept, asa cum reiese din adresa nr.1655/1944, care cuprinde si o lista cu materialele adecvate din cadrul Facultatii de drept, lista intocmita de bibliotecarul C.Bostan. Printre acestea se numara: 19 lazi cu carti, avizier biblioteca”, drapele, mobilier si alte obiecte de inventar.

La intoarcere, in vara anului 1945, situatia cladirii era dezastruoasa; jumatate din spatiul de invatamint era ars sau devastat. Universitatea trebuia sa porneasca intr-un nou an universitar aproape de la zero luptind cu greutati si lipsuri materiale, intr-o lume care se cladea din temelii, pe alte baze sociale, economice si politice.

În anul 1950 se realizeaza unificarea bibliotecilor seminariale cu Biblioteca Centrala de Drept, formind Biblioteca Facultatii de Stiinte juridice. De altfel, acest lucru era sugerat si de D. Gusti in 1914, in lucrarea Întemeierea Bibliotecii si Seminariilor de pe linga Universitatea din Iasi, in care propune centralizarea acestor biblioteci ca fiind principiul general care va domina intreaga opera de intemeiere a Bibliotecii Universitatii din Iasi.^8/

Între anii 1953 si 1957 Biblioteca de Drept se uneste cu bibliotecile Facultatilor de filologie, istorie, geografie, psihologie, filozofie si pedagogie, sub denumirea de Biblioteca stiintelor sociale.

În anul 1957 acestea se separa din nou. În urma separarii, o parte din cartile valoroase ale Bibliotecii de Drept au fost preluate de catre alte biblioteci cu care a fost unita.

{i astazi, Biblioteca de Drept functioneaza in acelasi local destinat bibliotecii in anul 1933, avind un fond de 45.000 de carti si periodice, la sfirsitul anului 1996. În ultimii ani s-a simtit din nou necesitatea reorganizarii spatiului, devenit insuficient prin cresterea numarului de publicatii, a reorganizarii catalogului alfabetic si zecimal, conform stiintei biblioteconomice actuale.

Din 1995, Biblioteca de Drept a fost dotata cu un calculator de catre Fundatia Soros pentru o Societate Deschisa”, introducindu-se in baza de date pina in prezent, un numar de 800 de titluri de carti.

Biblioteca de Drept se mindreste cu o bogata traditie in privinta completarii fondului de carti si periodice. Dovada a grijii si dragostei profesorilor si studentilor fata de biblioteca stau marturie numeroasele donatii, prezentate si in monografie: donatia Matei B.Cantacuzino, Jean Radulescu (661 opere in 854 volume, dintre care 32 sint periodice, donate de sotia sa, Ana, care socotea ca implinesc sentimentele de dragoste ce totdeauna le-a avut pentru studentii sai”^9/, donatie facuta la 14 apr. 1940; donatia Fotinia si Anastasie Gusti (2 lazi de carti si un inventar al lor cuprinzind 300 de volume, donate la data de 18 aprilie 1940)^10/; donatia Nicolae I.Tanoviceanu ( cuprinde 56 de titluri in 70 volume, donatie oferita la data de 12 dec. 1942)^11/. Valori inestimabile snt cuprinse si in donatia studentului Petroniu Livescu.

Printre donatiile amintite mai sus au fost lucrari extrem de pretioase, dintre care unele au supravietuit pina astazi: 21 titluri de carte rara si pretioasa straina, 3 carti romanesti vechi si un manuscris. Voi mentiona doar citeva titluri din aceste valori patrimoniale cu care se mindreste Biblioteca de Drept: Vedenia Precistii pentru muncile iadului, mss.din 28 nov. 1804, Dimitrie Eustathievici, Scurt izvod pentru lucruri de obste ...,Sibiu, 1792, Carolus Annibal Fabrotus, Ton Bazilikon...,tom I, Pariis, 1647, Petri Pithoei, Opera sacra, iuridica, historica miscellanea, Pariis, 1609; restul titlurilor figureaza in lista completa anexata lucrarii.