Resume: L’étude développée d’une maniè re, pratique, les problè mes de l’indexation et de la classification décimale universelle pour des notions de linguistique, en soulingnant les changements intervenus dans la classe 8.

La o biblioteca enciclopedica, cum este Biblioteca Centrala Universitara, activitatea de clasificare este pe principiul de sus în jos, de la termeni cu o acceptie mai larga a subiectelor generale, la una mai restrânsa, proprie cartii.

La o biblioteca de specialitate, cum este Biblioteca de Litere, la al carei fond ne referim, principiul eficientei în lucru este de jos în sus, de la termeni precisi la termeni mai generali. Cu cât indicii sunt mai complecsi cu atât se intra mai în profunzimea textului, în noutatea tuturor aspectelor relevante ale cartii.

Cerintele bibliografice sunt de obicei în varianta inversa: studentul are de realizat un referat pe o anumita tema, cu bibliografie lipsa, ori schematica si el trebuie sa întocmeasca lista cu materialele de referinta utile. Cu cât catalogul va înregistra mai complet o carte sub toate aspectele de continut cu atât sansele vor fi mai mari pentru a satisface utilizatorul.

Þinând cont de aceste principii, organizând catalogul dupa noua indexare dam mai jos câteva situatii mai deosebite întâlnite în aceasta munca si rezolvarea lor.

Noile schimbari C.Z.U. pentru clasa 8 aduc ca indici auxiliari speciali (sau analitici) noutati:

1) Indici auxiliari speciali cu “–“ (tire, liniuta). Ei se întind de la 81–1 la 81–26 si desemneaza notiuni începând cu scoli lingvistice si terminând cu teoria limbajului.

81–11/–119 scoli lingvistice

81–13 metode lingvistice

81–2/–26 trasaturi caracteristice ale limbii:

• Teoria limbii
• Limba scrisa
• Limba vorbita
• Teoria limbajului

2) Indicele auxiliar special cu apostrof (’). Indicele 81’0 desemneaza originile si perioadele de dezvoltare ale limbajului si se utilizeaza numai în combinatie cu 811 si 821, dar în sens restrâns. Astfel indicii:

’03; ’05; ’07; ’09 în general, nu sunt aplicabili. Ei sunt rezervati pentru aplicatii specifice.

Indicii mai utilizati sunt:

81’01– perioada veche, perioada arhaica a limbii

81’02– perioada clasica a limbii

81’04– perioada medievala

81’06– perioada moderna

81’08– limbaj regenerat (reînviat).

Unii indici speciali de la clasa “lingvistica” sunt valabili si pentru clasa “literatura”.

Exemplu:

821’282=811’282.

Adica 811’282 înseamna “Dialecte, limbaj local si regional. Variante. Limbaj neaos” (Citat din Indexorul tradus în româneste – pag. 2). Iar 821’282 înseamna “Literatura dialectala si limbaj regional, variante de limbaj vernacular (neaos)”, (Citat din indexorul tradus în româneste pag. 41).

Indicii speciali analitici cu “ ’ (apostrof)” ai clasei 81 sunt cuprinsi între cifrele 81’1/81’443.5 si rezolva notiuni noi intrate în studiul lingvisticii; cum este lingvistica matematica 81’32.

Indicii auxiliari speciali se pot organiza în:

a) serii singulare de orice tip

Exemplu:

821.135.1–311.1 Roman psihologic românesc;

821.135.09 Critica literaturii române.

b) siruri eterogene de tipuri combinate

Exemplu:

821.135.1.09–31 Critica romanului românesc;

821.14’02–122 Literatura latina clasica drama în versuri.

Importanta indicilor auxiliari speciali rezida în faptul ca adânceste sfera de cuprindere a notiunilor lingvistice sau literare.

Daca în vechea indexare istorismul notiunilor lingvistice formau toate o singura grupa, “gramatica istorica”, acum, datorita acestor indici auxiliari speciali putem vorbi de “fonetica istorica” (81’342–112), “ortografie istorica” (81’35–112), “dialectologie istorica” (81’28–112).

La fel si pentru notiunea de comparatism.

81’342–115 fonetica comparata;

81’35–115 ortografie comparata.

Actualmente, numai gramatica comparata are indice special (81’362).

Gramatica istorica care avea în vechea indexare indice special (801.531), actualmente primeste acelasi indice atasabil tuturor subdiviziunilor lingvistice ( –112).

Exemplu:

811.135.1’36–112 Gramatica istorica româna.

Indicii ’1/’44 trebuie uniti într-un singur loc pentru ca cercetatorul ce doreste sa aiba o privire de ansamblu asupra lingvisticii comparate cu referire la o limba sa aiba aceasta posibilitate.

Noua schema C.Z.U. cuprinde indici ai unor discipline noi ca:

• psiholingvistica 81’23;
• lingvistica sincronica 81–114;
• lingvistica structurala 81–116;
• lingvistica generativa 81–116.1;
• metateoria lingvisticii 81’16.

Sociolingvistica si lingvistica matematica care se exprimau prin relatie (:316 si respectiv :51) au capatat indice propriu:

81’27– sociolingvistica;

81’32. lingvistica matematica;

81’322. lingvistica computationala.

Fonetica s-a despartit complet de fonologie.

81’342 fonetica;

81’344. fonologie.

În acest caz trebuie multa atentie la indexare precum si cunoasterea continutului lucrarilor.

Mai este de remarcat faptul ca semantica (81’37) era inclusa în cadrul etimologiei, ca subdiviziune. Acum însa etimologia este o subdiviziune a semanticii 81’373.6. Aici trebuie avut în vedere ca la cuvintele cheie introduse pe computer, pe lânga cuvântul etimologie sa fie trecut si cuvântul semantica pentru ca, conform C.Z.U., o notiune include pe cealalta si cercetatorul trebuie ajutat în gasirea completa a informatiei.

O inovatie benefica a noii C.Z.U. clasa 8, este acordarea unui indice pentru învatarea limbii. Aici distingem doua grupe:

81’242– limba materna, vorbitorii nativi;

81’243– limba straina, limba a doua vorbita de vorbitorii nonnativi.

Acum, manualele scolare si cursurile universitare vor avea un loc bine determinat. Se va putea foarte bine face separarea metodicelor, cursurilor, exercitiilor, testelor pentru admitere iar studentii se vor orienta mai rapid în noianul de manuale si texte comentate, sau culegeri de texte.

Astfel pentru un manual de învatare a limbii se face urmatoarea indexare:

Curs de gramatica istorica a limbii române

a) 811.1351’36–112.(075.8). daca acel curs se adreseaza vorbitorilor nativi de limba româna si

b) 811.135.1’242.:811.135.1’36–112(.075.8) daca acel curs se adreseaza vorbitorilor nonnativi.

În noul indexor C.Z.U. la grupa 81’374 se afla lexicografia, dictionare. Distingem urmatoarele tipuri de dictionare:

1) dictionare cu profil lingvistic, indiferent de limba individuala: 81’374.2’.

Astfel se adauga la 81’374.2’ indicele auxiliar special ’1/’44 si indicele de limba cu semnul (=).

Exemplu: Dictionar ortografic de limba româna:

374.2 este indicele pentru dictionar;

’35 ortografie;

= 135.1 limba româna.

Indexarea va fi: 81’374.2’35=135.1

Mentionam ca numai în cazul dictionarelor de limba este permis a se face combinatia (’...’) (profil la profil) adica indice de limba cu doua profiluri în aceeasi indexare.

2) dictionarele de alte profiluri decât cele lingvistice se indexeaza mai simplu. La indicele de dictionar 81’374.2 se scrie relatia cu indicele de profil [:0/9.].

Exemplu: Dictionar de muzica în limba româna 81’374.2:78=135.1.

Astfel în catalogul bibliotecii vom gasi urmatoarele grupe de dictionare:

1) 81’374.2 care însemna dictionar, uneste toate dictionarele lingvistice cât si cele ale tuturor notiunilor C.Z.U. Urmeaza:

2) 81’374.3 dictionare explicative, interpretative si ilustrative;

3) 81’374.4 dictionare etimologice;

4) 81’374.5 dictionare fonetice;

5) 81’374.8 dictionare dupa numarul de limbi:

.82 multilingve;

.822 bilingve;

.823 trilingve sau poliglote.

Clasificatori de la B.C.U. Bucuresti au adoptat punctul de vedere conform caruia, atunci când pe foaia de titlu sunt trecute mai multe limbi se indexeaza toate limbile. Iar atunci când scrie “poliglot” pe foaia de titlu si nu sunt mentionate limbile, se pune semnul de limba pentru poliglot =00.

În concluzie, dictionarele se indexeaza în doua moduri si prin urmare formeaza doua grupe diferite.

1) La materia respectiva cu indice de forma (038).

2a) La dictionar de specialitate cele nelingvistice 811’374.2:0/9;

2b) Cele de profil lingvistic 81’374.2’1/44.

Pentru claritate vom descrie cum se indexeaza un dictionar al unei anumite lingvistici dar scris în alta limba. Exemplu: Lombard, Albert; Gîdei Constantin.

“Dictionnaire morfologique de la langue roumaine”.

Ne uitam în indexul alfabetic si vedem ca morfologia are indicele 81’374.2, la care adaugam cifrele precedate de ’ (apostrof) care desemneaza morfologia [’366] (comprimam pe 81’ deoarece s-ar repeta inutil). Astfel obtinem: 81’374.2’366=135.1=133.1

Scriem neaparat si indicii de limba deoarece dictionarul de lingvistica româna este scris în limba franceza.

A doua indexare o facem cu indicele de forma pentru dictionar (038), atasat la materie, adica la morfologie: 811.135.1’36(038)=133.1

(036) ghid de conversatie;

(038) dictionare;

(045) articole;

(075.8) cursuri universitare etc.

Alte exemple:

1) 81’374.2’373.21=135.1

dictionar, toponimie, lb. româna;

2) 81’374.2:82–84=135.1

dictionar, maxime, lb. româna

Dictionarele etimologice se indexeaza în trei feluri si se clasifica respectiv în trei locuri:

1) 81’374.4=135.1 Dictionar etimologic al limbii române;

2) 811.135.1’374.4 Lingvistica româna, dictionar etimologic;

3) 811.135.1’373.66(038). Limba româna, etimologie, dictionar.

Prima indexare va merge la grupa generala de dictionare. A doua indexare va merge la limba româna, dictionar, iar a treia, la etimologie româna.

Tot atâtea indexari se pot face si pentru dictionarele fonetice:

Sau dictionarele fonetice, la fel:

1) 81’374.5=135.1

Dictionar fonetic în limba româna;

2) 811.135.1’374.5

Lingvistica româna, dictionar fonetic;

3) 811.135.1’342(038)

Fonetica limbii române, dictionar.

În concluzie, odata stabilit modul în care se abordeaza indexarea unor notiuni mai dificile, clasificatorul are obligatia de a pastra acelasi principiu adoptat la început, pentru ca notiunile lingvistice de acelasi fel sa nu se disperseze, ci sa fie adunate în acelasi loc. Numai asa munca de indexare îsi atige scopul.