Résumé: Yest présenté le destin d’une bibliothèque téologique de Iasi.

(biblioteca; donatii; carte veche; Costache, Veniamin; Seminarul Matematic “Al. Myller”)

Dupa indelungi si perseverente investigatii, cercetarea bibliologica a creat un tablou general al bibliotecilor particulare si publice (institutionale) satisfacator. Pentru bibliotecile particulare exista o cantitate impresionanta de informatie disparata, cuprinzind proprietari, autori si titluri, dar lipseste o lucrare generala, de sinteza si interpretare consistenta. In ceea ce priveste bibliotecile institutionalizate din prima jumatate a secolului al XIX-lea, in afara Bibliotecii Academiei Mihailene despre care s-a scris deja, intra in discutie numai scrierile despre bibliotecile teologice a caror sinteza este insa nepublicata din cauza unei conjuncturi nefavorabile. Concluzia studiului, dupa utilizarea a numeroase documente de arhiva inedite, este succinta: "Desi atestate documentar tirziu, la inceputul secolului al XV-lea, bibliotecile de teologie au aparut neindoielnic intr-o perioada anterioara care nu poate fi inca precizata. Manuscrise si carte tiparita, intr-o gama extrem de variata si in cantitati greu de apreciat, se gaseau in toate bisericile, manastirile si schiturile ortodoxe din Moldova ca, de altfel, si in celelalte teritorii romanesti. Colectii au inceput sa se constituie din momentul ctitoririi lacasului si pe parcursul secolelor s-au imbogatit prin donatii, copiere in ateliere proprii, cumparatura, ajungind la mii si zeci de mii de titluri. Bibliotecile de teologie din Moldova s-au constituit in adevarate "focare de cultura" care au contribuit la fundamentarea, raspindirea si mentinerea unitatii ortodoxismului in aceasta parte a Europei, dar si la pastrarea unitatii spirituale a romanilor". Neindoielnic, din punctul de vedere al marimii si importantei colectiilor de carte, cele mai consistente depozite teologice se aflau la Mitropolia Moldovei, la manastirile Neamt, la Sf. Sava, Golia, Cetatuia, si, dupa 1803, la Seminarul de la Socola.

Lucrarea de fata se opreste in mod deliberat asupra Bibliotecii Seminarului "Veniamin Costache" in speranta de a stimula o viitoare investigatie asupra acestui subiect care, din varii motive, a ramas necunoscut. Daca despre Seminar avem pina acum doua Istorii, una a lui C. Erbiceanu si cealalta a lui Gh. Adamescu, despre biblioteca nu avem decit informatii expeditive. Deci, nu numai ca o monografie nu exista, dar chestiunea inca nu a fost tratata ca subiect de sine statator. Vom incerca o coroborare a detaliilor pentru a oferi o imagine de ansamblu desi incompleta. In egala masura, lucrarea se doreste o contributie la reconstituirea colectiei initiale, relevind conservarea in colectia de carte rara si veche a Seminarului Matematic "A. Myller" a unor carti de mare valoare bibliofila, care odinioara au apartinut Bibliotecii Seminarului "Veniamin Costache".

Neostoita iubire de carte a fondatorului Seminarului si a Bibliotecii acestuia este o axioma bazata nu numai pe o viata dedicata propasirii spirituale a neamului romanesc, prin traduceri si tiparituri sau prin aportul la intemeierea teatrului romanesc. La aceste contributii de exceptie pentru evolutia culturii nationale se mai poate adauga una necunoscuta inca, aceea de ctitor de biblioteci scolare in Moldova. Mitropolitul Veniamin Costachi este cel care a obtinut aprobarea domnitorului Constantin Moruzi nu numai pentru hrisovul general al scoalelor, ci si pentru intemeierea Seminarului si a Bibliotecii pe care a imbogatit-o pe parcursul a 40 de ani cu tipariturile sale. Mai mult decit atit, biblioteca personala a fost lasata prin testament Seminarului de la Doljesti, ce urma a fi infiintat de arhiereul Veniamin Ruset.In mod indiscutabil, mitropolitul Veniamin poate fi considerat ctitor a doua Seminarii si a doua biblioteci scolare de cel mai inalt rang la vremea aceea in Moldova, lucru pentru care merita cu prisosinta aprecierea lui C. Erbiceanu de Mecena al românilor. Autorul mai sus citat afirma in mod categoric, dar cu argumente numai de el stiute ca, acel "neaus roman si verde patriot" care era mitropolitul Veniamin "fundeaza o biblioteca in care-si depune multe din cartile lui si un numar de manuscripte, traduceri de ale sale si ne imprimate, si cari se conserva pina azi in acea biblioteca". Desi intre 1803 si 1840 nu avem informatii scrise despre biblioteca, ea a existat cu siguranta pentru ca la acesta ultima data, Mihail Sturdza ii scria mitropolitului Veniamin, retras la Manastirea Slatina, ca Seminarul de la Socola ii va purta numele ("Seminaria Veniamina") si, totodata, ii trimite trei medalii "ale noastre", din care una va fi pastrata "in biblioteca seminariei spre aducere aminte si a impreuna lucrarei noastre", ceea ce presupune deja existenta unei traditii de conservare nu numai a cartii ci si a altor obiecte.

Caracterul de biblioteca scolara (de rang superior, echivalent cu un colegiu de azi) fiind deja indiscutabil, urmeaza sa vedem caracterul colectiilor sale. Dat fiind programa scolara specifica ce impunea studiul disciplinelor teologice, - sa ne amintim ca Seminarul primea numai copii de preoti si dascali ortodocsi, iar absolventii erau incadrati ca preoti -, colectiile bibliotecii erau in mod obligatoriu destinate acestui scop, iar cenzura ecleziastica este foarte severa. Disciplinele de studiu inscrise erau: istoria sfinta, stiintele "catihizatoare", latina, catihis-ul, stiintele istorico-filosofice, gramatica, franceza, si - vom vedea imediat in ce masura - aritmetica, geometria, algebra si alte dicipline matematice. (In evul mediu, oare nu calugarii, care aveau in grija averea manastireasca, erau cei mai buni contabili ?) Achizitia de carte era, bineinteles, subordonata acestor discipline.

Valoarea colectiei Bibliotecii Seminarului "Veniamin Costache" a fost deja demonstrata neindoielnic de C. Erbiceanu, care a publicat un catalog al cartii grecesti in Revista teologica din 1885, de N. Gaidagis si M. Bodinger, in inegalabilele lor cataloage unde gasim mentiuni passim. O reconstituire, fie chiar partiala, a colectiei initiale, implica un studiu indelungat si de amploare. (N. B.: atentia autorilor citati vizeaza CARTEA, nu BIBLIOTECA. Aceasta apare ca un element intuit, subinteles si nu prezinta interes in sine).

Desi pentru colectia de carte rara si veche a Seminarului Matematic "A. Myler" exista deja catalogul lui I. Popa, lucrat cu o temeinicie care aminteste de colegii nostri bibliotecari mai sus citati, regulile impuse de ISBD (A) obliga la o prelucrare moderna a colectiei si la alcatuirea bazei de date automatizate care va numara, in final, citeva sute de exemplare. In conditii normale, s-ar recomanda intrarea colectiei de carte veche si rara a Seminarului Matematic "A. Myller", in regim de maxima urgenta, intr-un laborator de conservare deoarece actiunea factorilor distructivi este deosebit de puternica.

Deoarece prelucrarea colectiei este doar in etapa initiala, prezentam mai jos citeva din exemplarele care au ex libris-ul Seminarului "Veniamin Costache", sub forma de stampila. Unele au doar ex libris-ul vechi, pe care se poate citi in caractere chirilice: "Pecetea Seminariei Veniamin din Manastirea Socola". Stampila este ovala, de 40 x 35 mm, cu trei cimpuri: doua de text si una cu desen specific: un triunghi inconjurat de raze. Altele au stampila noua, simpla, ovala, si textul cu caractere latine: "Seminarul Veniamin Costachi", fara desen. Unele carti au ambele stampile, ceea ce pledeaza pentru ideea de continuitate.

Pina acum, au fost identificate ca provenind din colectiile Bibliotecii Seminarului "Veniamin Costache", urmatoarele carti:

1) Mornas, Buy de, Elements de cosmographie pour servir d'introduction à la géographie et à l'histoire, Paris, chez Grange', 1749, XXVI, 534 p.

2) Elemente de trigonometrie drept liniati si sferici. Culeasa de D. II. Bucuresti, Tipografia Colegiului Sf. Sava, 1850, 172 p., 5 "table" cu fig.

3) Lazapini G, Matematiki, Partea I-a. Aritmetika, Iasi, Tipografia Romano-Francesi, 1854, XII, 316 p.

4) Il segretario Principiante ed instrutto lettere moderne did. Isidoro Nardi, Accademico Arcade..., Editione Novissima..., in tre parti, in Bassano, 1760, 348 p.

6) Keil Joannis, Introductiones ad veram Phisicam et veram Astronomiam. Quibus accedunt Trigonometria. De viribus centralibus de legibus attractionis. Mediolani, Excudit Franciscus Agnelli, 1742, 646 p., 47 tabele.

7) Metoda pedagogica a aritmeticei. 342 p., 4 p. Erata.

9) Asachi, G., Elemente de matematica, Parte II: Algebra. Iasi, Tipografia Albinei, 1837, 120 p.

In 1885, cind s-au aniversat 50 de ani de la infiintarea invatamintului superior in Moldova, a fost organizata o expozitie de carte unde, printre altele, au fost prezentate si 27 de exemplare grecesti, greco-romane sau greco-latine care apartineau inca, la data respectiva, Bibliotecii Seminarului. Catalogul expozitiei a fost ulterior publicat. Pe parcursul investigatiei, este mai mult decit sigur ca vor apare si alte exemplare cu aceeasi apartenenta. Spatiul lucrarii, ca si timpul afectat pina acum investigatiei nu au ingaduit aprofundarea unor detalii ca: momentul intrarii in colectiile Seminarului Matematic, analiza surselor, identificarea donatorului si momentul donatiei, analiza autografelor, etc.

Din momentul infiintarii (1803) pina in 1854, colectiile au crescut considerabil, deoarece in acest din urma an era un bibliotecar platit. Biblioteca dispunea de un buget evident redus, iar colectiile numarau in 1862, 3052 volume. Va fi fost oare tot la "catul de jos", asa cum figureaza in planul lui Gh. Adamescu din 1904 ?

In galeria de portrete intitulata Oameni cari au fost, ce intentiona readucerea personalitatilor in memoria contemporanilor si stimularea sentimentului national in vremi de mare tulburare, Nicolae Iorga il descria astfel pe ctitorul bibliotecilor scolare moldovene: "... daca ai fi intrebat acum saizeci-seaptezeci de ani, in Iasul lui Mihai Sturza Voevod, in care traiau insa, pe lânga multi tembeli si zvapaiati, si atâtia oameni cu frumos caracter si cu multa râvna pentru cele bune, atâtia batrâni cuminti si atâtia tineri gata de multe jertfe, daca ai fi intrebat pe boierul de moda veche ca si pe studentul din Paris, pe crestinul drept-credincios ca si pe Evreu chiar, cine e omul cel mai bun din Moldova, ei ar fi raspund intr-un glas: "parintele Veniamin". Daca ai fi cercetat pe lânga aceiasi oameni care e omul cel mai harnic din tara, acel care nu lasa nicio clipa fara o intrebuintare folositoare altora, ti s-ar fi aratat in casuta saraca a vechii Mitropolii darapanate un batrân calugar de aproape optzeci de ani care-si mai aprindea candela vegherilor pentru a cistiga si a impartasi invatatura scripturilor... Daca ai fi vrut sa stii care e cel mai sarac, cel mai lipsit, cel mai vândut de dator dintre facatorii binelui care se vede si-ai multului bine pe care nu-l stie nimeni, ti s-ar fi soptit acelasi nume venerat al octogenarului Mitropolit"

Pe masura relevarii personalitatii sale, numele mitropolitului VENIAMIN sugereaza ideea de Pastor, Biserica, Tipar, Carte, si, - de ce nu ? - Biblioteca scolara, pentru o etapa timpurie. Iubirii si devotamentului sau fara de margini pentru CARTE si pentru iluminarea pe care aceasta o aduce sufletului omenesc datoram existenta Bibliotecii Seminarului "Veniamin Costache". Incet si sigur, aceasta iese dintre neguri si devine o realitate de anvergura bibliologica ce se include la loc de frunte printre bibliotecile teologice moldovene din prima jumatate a secolului al XIX-lea.