Resume: L’informatisation des bibliothèques et l’esprit de communication, qui est au coeur même de notre métier, nous a obligés à repenser notre manière de travailler. Il s’agit surtout des effets et des difficultés de l’introduction des technologies nouvelles dans l’organisation de l’information. Pour l’indexation des documents il y a deux types de démarches possibles: l’indexation systématique utilisant la classification décimale universelle et l’indexation par mots-clefs. À la différence de lþindexation szstématique, la dernière décrit le sujet précis dþun document sans le replacer dans un système préétabli d’organisation des connaissances. Le succès de la recherche dépendra de l’adéquation entre le terme choisi par le bibliothécaire-classificateur pour décrire le document et le terme utilisé par le lecteur pour formuler sa requête. La liste de mots-clefs est - pour une bibliothèque possédant un fonds encyclopédique - un outil de recherche dont aucun professionnel de la bibliothèque ne saurait nier l’importance. Les difficultés dans la construction de cette liste viennent des commandements auquels il faut obéir: elle doit être efficace, pertinente, complète et régulièrement mise à jour.

(clasificare zecimala; “filosofie)

Cea mai izbitoare noutate in bibliotecile universitare o constituie informatizarea. Au inghetat instrumentele traditionale de reflectare a colectiilor, s-au dezvoltat alte deprinderi de relatie intre biblioteca si beneficiar. Introducerea automatizarii n-a fost doar o uriasa reciclare tehnica a bibliotecilor, n-a schimbat doar instrumentul cotidian de lucru, ci a insemnat, mai ales, o profunda revolutie in gindirea biblioteconomica, o victorie clara impotriva cantitatii coplesitoare si a hazardului informational.

Informatia este o cerinta obiectiva.Se stie ca un sistem de informare este un complex de metode si tehnici de lucru prin care se colecteaza, inmagazineaza si prelucreaza informatiile continute in documente, in scopul regasirii ulterioare a acestora. Printre metodele moderne se afla si indexarea coordonata - o metoda de indexare in care continutul unui document este redat prin termeni (cuvinte-cheie, descriptori), reprezentind concepte unice, in asa fel incit regasirea informatiilor sa se poata realiza prin recombinarea (coordonarea) termenilor prin care au fost descrise in etapa de prelucrare.Sensul existentei unui index de cuvinte cheie este acela de a face posibila regasirea informatiei celei mai relevante, cu cit mai putine pierderi si in cit mai scurt timp de la formularea cererii. Pentru aceasta, conditia necesara este ca indexul sa fie construit conform unor principii simple, dar care, respectate, asigura utilitatea si eficacitatea sa ca instrument de lucru pentru bibliotecar si mijloc de regasire a informatiei pentru utilizatorul bibliotecii. Unul dintre principiile stabilite pentru construirea indexului este folosirea indexarii coordonate pornind de la indicii C.Z.U. Aceasta inseamna ca fiecarui element al unui indice complex de clasificare i se acorda un termen cuvint-cheie. Luam un exemplu din clasa 1 Filosofie:

2. (498) (043) devine, in cuvinte, Filosofia culturii

Romania

Teza de doctorat

Daca dorim sa semnalam insemnatatea clasificarii zecimale universale in alcatuirea indexului de cuvinte-cheie, trebuie sa se tina cont ca si in cazul clasificarii zecimale, la fel ca si in alcatuirea cuvintelor-cheie, consecventa si unitatea in utilizare sint conditii absolut necesare pentru obtinerea rezultatului scontat.Procesul de indexare pe materii cu ajutorul cuvintelor-cheie cuprinde trei nivele: un nivel conceptual, care consta in analiza documentului, un nivel ce tine de limbajul natural (obisnuit) care exprima aceasta analiza intr-o maniera provizorie si, in sfirsit, un nivel al limbajului documentar care reglementeaza, organizeaza si controleaza coerenta in ansamblul fisierului.

Demersul analitic pe care il realizam in ce priveste analiza continutului este echivalent cu cel realizat in momentul indexarii sistematice cu indicii C.Z.U. Dar, spre deosebire de indexarea sistematica, indexarea pe materii, cu cuvinte-cheie, descrie subiectul precis al documentului fara sa-l reaseze intr-un sistem prestabilit de organizare a notiunilor pornind de la general la particular.

De exemplu: 165 vom indica Epistemologie dar nu si Filosofie

S-a pus de multe ori problema cit este de important pentru beneficiari accesul dupa subiect. Cel mai puternic argument care sa ateste importanta accesului dupa subiect este pur si simplu observarea faptului ca, pentru beneficiarii care cauta informatii intr-un domeniu unde nu cunosc autorii, singurul acces posibil este dupa subiect. Accesul optim dupa subiect necesita un vocabular controlat. Exista lucrari, vechi de peste o suta de ani, care argumenteaza, empiric sau pe baza de rationament, pro si contra vocabularului controlat pentru cautarea dupa subiect. Cutter, cel mai timpuriu si probabil cel mai avizat reprezentant al categoriei pro, a stabilit scopurile regasirii dupa subiect. Un catalog pe subiecte trebuie: 1. sa permita unei persoane sa gaseasca o carte pe un subiect cunoscut si 2. sa permita unei persoane sa afle ce lucrari are biblioteca respectiva pe un subiect dat. Cutter afirma ca aceste cerinte pot fi indeplinite doar cu un vocabular controlat. ~n limbajul modern, obiectivele lui Cutter sint exprimate sub forma preciziei si eficientei regasirii.

Un vocabular controlat este necesar pentru o cautare eficienta dupa subiect, dar nu este suficient; mai exista si conditia ca vocabularul controlat sa fie corect aplicat de indexatori. Pentru a depasi obstacolele care impiedica alocarea aceluiasi cuvint-cheie documentelor cu acelasi subiect, Constance Mc. Carthy de la Biblioteca Congresului sugereaza utilizarea mai multor cuvinte-cheie per document, imbunatatirea structurii trimiterilor incrucisate si, in cazul alocarii unui cuvint-cheie dat, controlul de rutina privind adecvarea lui, prin revederea utilizarii de pina atunci.

Printre cuvintele-cheie incorecte se afla cele prea generale, redundante. Efectul alocarii de termeni generali redundanti il constituie cresterea numarului de materiale regasite sub acesti termeni. Si mai grav, din punct de vedere al erorilor la regasire, este alocarea unui termen general in loc de unul mai specific,hipotaxic. Un exemplu ar fi catalogarea unei lucrari despre filosofia religiei cu termenul Filosofie in loc de Filosofia religiei. Efectul este dublu: creste numarul regasirilor sub termenul Filosofie, dar, in acelasi timp, materialele ce trateaza acest subiect - filosofia religiei- nu vor fi regasite sub termenul Filosofia religiei.

Conform principiilor generale din manualele de indexare se aloca cuvinte-cheie doar pentru subiecte ce acopera cel putin 20% din lucrarea respectiva. S-ar putea comenta ca orice decizie referitoare la faptul ca 20% dintr-o lucrare este pe un subiect dat este subiectiva. De multe ori sint suficiente doua persoane pentru a se ajunge la divergente de pareri, iar depasirea acestora este un pas catre impartialitate. Totusi, cred ca putem obtine, examinind si pagina de cuprins si indexuri si prefetele lucrarii, indicatii corecte privind spatiul afectat unui subiect dat.

Literatura de specialitate, privind problemele beneficiarilor in legatura cu cuvintele-cheie, arata ca acestia sint nemultumiti in doua situatii: 1. cind regasesc prea putin si 2. Cind regasesc prea mult din ceea ce le este necesar. ~n ambele situatii, catalogul nu functioneaza in concordanta cu obiectivele sale. Catalogul (lista de cuvinte-cheie), pentru a-si indeplini scopul de acces dupa subiect, trebuie sa contina un mod de indexare cu un nivel corect de generalitate, deci o indexare nici prea generala, nici prea specifica. Regula specificitatii, formulata de Cutter, cere ca o carte despre existentialism sa fie indexata cu cuvintul-cheie Existentialism si nu Sisteme filosofice, de exemplu.

Respectarea unitatii de sens este o conditie indispensabila pentru eficacitatea unui termen. Unitatea de sens implica evitarea sinonimiei lexicale care genereaza risipirea informatiei. De exemplu, vom avea de ales intre Gnoseologie si Teoria cunoasterii care sint sinonime. ~n caz contrar, vom trimite acelasi tip de informatii in doua locuri diferite in baza de date. Si in cazul omonimiei si plurisemantismului, deci a cuvintelor care au mai multe sensuri diferite, trebuie, pe cit posibil, sa indepartam ambiguitatile cu ajutorul calificativelor sau prin indicarea domeniului de utilizare.

Ex. Miscare (Filosofie)

Miscare (Fiziologie)

Miscare (Fizica)

Totusi, folosirea parantezelor a complicat de multe ori regasirea sau chiar alocarea termenului respectiv in cazul unor documente cu subiecte mai complexe. Din acest motiv, exista preferinte pentru combinarea termenilor in momentul cautarii informatiei prin aplicarea operatorilor logicii booleene.

Situtiile speciale care au aparut in practica indexarii sint dificultatile, pe de o parte, in constituirea listei de cuvinte-cheie si, pe de alta, in stabilirea corespondentei intre cuvinte-cheie si indici zecimali. Utilizatorul cauta mai usor cu ajutorul cuvintelor-cheie decit bazindu-se pe indici C.Z.U. Numai indicele C.Z.U. nu ofera utilizatorilor toate posibilitatile de cautare pentru o problema, dar se completeaza cu cuvintele-cheie aferente marind posibilitatile de regasire. Transformarea indicilor C.Z.U. in cuvinte-cheie este: a. foarte usoara (atunci cind C.Z.U. ne ofera chiar cuvintul-cheie de care avem nevoie). Ex. 130.2 Filosofia culturii; b. aproape imposibila (uneori neexistind indice zecimal pentru termenul respectiv). Ex. Antropologie filosofica. O problema deosebita a constituit-o alegerea filosofilor care au creat sau nu sisteme filosofice sau curente filosofice. Dictionarul de filosofie ne spune ca un sistem filosofic este un ansamblu logic-coerent de teze filosofice, axat consecvent pe un principiu teoretic si metodologic fundamental. Caracterul de sistem atribuit unor conceptii filosofice depaseste competenta noastra de nespecialisti. De aceea, am optat pentru termenul conceptie filosofica, pe care l-am considerat neangajant si care ne pune la adapost de confuzii. Asadar, pentru cine doreste sa consulte anumite probleme legate de istoria filosofiei si in special, o anumita opera filosofica, am folosit termenul Conceptie filosofica; A/Z 1(A/Z). Pina in prezent lista cuprinde un numar de 71 filosofi iar descriptorul a fost alocat unui nr. de154 de

lucrari.~n afara de Conceptie filosofica; A/Z, fiecare titlu mai are un cuvint-cheie care sa indice apartenenta la o anumita filosofie. Ex.

Conceptie filosofica; Florian, Radu Conceptie filosofica; Sartre, J.P.

Filosofia romana Filosofia franceza

1(498) (Florian, Radu) 1(44) (Sartre, J.P.)

~n foarte multe situatii documentele indexate la Conceptie filosofica; A/Z respectiv 1(A/Z) au, de la caz la caz, si alti indici din tabela C.Z.U. sI,de asemenea, sI alte cuvinte-cheie, pentru a evidentia corect subiectele tratate.

Ex. 111 Metafizica, 16 Logica, 141.12 Materialism ontologic, 141.112 Dualism. Mai exact, din cele 154 de titluri analizate, 111 se afla in aceasta situatie. La 31 de titluri au fost alocate cuvinte-cheie si din alte domenii decit filosofie. Ex. 321.01 Teoria statului, 530.1 Teoria relativitatii, 616.89 Psihiatrie, 273.21 Maniheism.

Atunci cind exista un termen generic desemnind posteritatea unui filosof, sau cind, pornind de la conceptia filosofica respectiva, s-a creat denumirea unui sistem sau curent filosofic, ajungem la sinonimie, care stim bine ca trebuie evitata. De ex. : Conceptie filosofica; Descartes si Cartesianism. ~n aceste situatii am optat pentru termenul Conceptie filosofica; A/Z dar de fiecare data am facut trimiterea de la termenul indepartat la cel preferat. Cartesianism vezi Conceptie filosofica; Descartes. La documentele prelucrate pina in prezent exista 3 cuvinte-cheie de acest fel: Cartesianism 165.412, Confucianism 299.512, Platonism 141.131.

Un numar de 23 de titluri din cele 154 analizate contin si bigrafiile filosofilor respectivi. Cu termenul Conceptie filosofica; A/Z am indexat lucrarile care trateaza despre doctrina sau sistemul filosofic, avind grija sa nu se creeze un amalgam intre persoana care a dat numele sau curentului sau sistemului filosofic si sistemul sau curentul filosofic in sine. Lucrarile care contin date despre autorul curentului sau sistemului filosofic sint indexate cu numele filosofului si cuvintul-cheie Filosofi (Biografii) . De exemplu, cartea care explica conceptia filosofica a lui Lucian Blaga, dar cuprinde si date despre viata acestui filosof, are urmatoarele cuvinte-cheie:

Bineinteles cuvintul- cheie Blaga, Lucian va fi cuprins in lista cu nume proprii, in timp ce, Conceptie filosofica; Blaga, Lucian se va afla in lista cuvintelor-cheie obisnuite.

As considera interesant de semnalat cuvintele-cheie si indicii zecimali cu care a fost indexata lucrarea lui Aristotel Despre suflet :

Filosofie greaca antica

Descriptorul Suflet a fost completat cu Teorii psihologice avind si indexarea corespunzatoare 159.9.016.1, unde gasim teoriile psihologice privind corpul si sufletul. Desi subiectul cartii face parte in mod riguros din problematica ontologiei, iar psihologia este o stiinta tinara, aparuta abia la sfirsitul secolului al XIX-lea, desi se poate spune ca atunci cind a fost scrisa opera lui Aristotel nu putea sa faca parte dintr-o stiinta ce nu exista inca, lucrarea despre suflet se rinduieste in mod firesc drept precursor al acestei problematici.

~n general, putem afirma ca, in masura in care exista o corespondenta reala intre indicii C.Z.U. si cuvintele-cheie atribuite fiecarui document din baza de date, utilitatea acestora din urma poate fi probata din plin.

Cunoasterea efectelor in plan uman ale informatizarii bibliotecilor a dus la concluzia ca introducerea noilor tehnici de comunicare a informatiilor este dificila, ca orice proces de tranzitie, dar absolut necesara in contextul progresului actual al societatii. Nu putem totusi sa nu recunoastem ca automatizarea proceselor biblioteconomice face munca bibliotecarului mult mai interesanta si mai confortabila. Cu perseverenta, cu respect pentru profesia noastra, vom incerca sa gasim solutii la toate problemele ce se ivesc, in contextul in care intreaga activitate biblioteconomica isi cauta un echilibru nou, mereu cu fata catre omul veacului care vine.