Munteanu, Eugen; Munteanu, Lucia-Gabriela: Aeterna Latinitas. Mic\ enciclopedie a g`ndirii europene `n expresie latin\, Iaºi, Editura “Polirom”, 1996; 419p ; 32 ilustraþii color; ISBN 973-9248-13-6.

Recenzie de Ioana Gafton

“… ne se sont civilisés qu’en se nourrissant du latin”

A. Meillet

Lucrarile de pina acum ale lui Eugen Munteanu s-au inscris in mod firesc in cultura romaneasca, imbogatind-o. Excelentele editii la De Dialectica si De Magistro au redat acesteia doua texte-calauza si au inlesnit cititorului accesul in universul gindirii augustiniene, consacrarea autorului editiilor ca unul dintre marii nostri exegeti ai lui Augustin venind ca o consecinta fireasca. Prin publicarea tezei de doctorat (Studii de lexicologie biblica), elevul profesorului Vasile Arvinte, reuseste sa introduca un nou model de analiza si interpretare, coerent articulat, si superior altora. Prin acesta studiul si descrierea limbii romane capata o noua dimensiune intrucit este urmarita devenirea conceptelor biblice in spatiul romanesc si, astfel, integrarea acesteia in ”comunitatea conceptuala europeana” – concept preluat de la Betz si aplicat exemplar in studiul traducerilor Bibliei la noi.

Ultima lucrare, scrisa in colaborare cu Lucia-Gabriela Munteanu, nu iese din seria preocuparilor lui Eugen Munteanu, insa urca pe o treapta sintetica. Întrucit credem ca o lucrare ca aceasta nu are nevoie de intermedieri, ne-am luat doar libertatea unor comentarii.

Dictionarul nu reprezinta o culegere care aduce in cultura si in constiinta cititorului citeva secole de intelepciune uitate (si uitata), ori omise de culegatori. Fara a face din punct de vedere formal pasul catre un dictionar al conceptelor, autorii reusesc sa ofere o opera de sinteza ale carei articole, neseparate decit formal, sint legate intre ele printr-o vasta retea, prin care circula de fapt ideea de la baza alcatuirii dictionarului. Datorita posibilitatilor oferite de indicii din final, Dictionarul cuprinde ”carti” despre ’Dumnezeu’, ’om’, ’iubire’, ’spirit’, ’semn’, ’cuvint’, prin care Antichitatea si Evul Mediu se dezvaluie cititorului intr-o noua dimensiune. Datorita contextului in care se petrece, imersiunea cititorului devine un indemn catre integrare, caci se revela aici o dimensiune – fundamentala – care lipsea unor generatii, mai cu seama celor tinere. De altfel, chiar dedicatia ne anunta asupra acestei intentii profund morale si parenetice. Îndemnind la intelegerea spiritualitatii care a generat cultura si civilizatia noastra, autorii ofera posibilitatea regasirii unei dimensiuni uitate, fara de care prezentul este de neinteles si, mai ales, pe aceea de a evita capcanele prin care un viitor corupt, mistic si obscur poate deveni model pentru acest prezent. Toate aceste consecinte ale intentiilor autorilor fac din Dictionar o scriere avind o tesatura unitara a conceptelor, de o inalta moralitate, si animata de o lume vie, pe care autorii, si catre care autorii Inter spinas, per aerumnas, duraturas, quaerunt rosas. Dincolo de intentiile pe care autorii le-au pus in tesatura, pe modelul careia si prin care si-au elaborat lucrarea, apare necesitatea ca destinatarul acesteia sa poata purta cum se cade raspunderea descifrarii si extragerii esentelor-model. Lucrarea constituie un instrument – element ce poate da seama si de nivelul si maturitatea unei culturi – de o mare valoare, atit prin cunostintele adunate aici, dar si prin caracterul inalt-moralizator si maieutic al concluziilor catre care se indreapta concluzia oricarui silogism pe care il genereaza. Sarcina utilizarii benefice a acestuia revine cititorului.

Un cuvint aparte merita relatia autori-editura care, dupa cum se poate usor constata, a functionat perfect, credem gratie ambelor parti. ªi prin aceasta lucrare, de mari dimensiuni, si din punct de vedere editorial, Editura ”Polirom” isi revela profesionalismul, competenta cu care este condusa. Plansele (alb-negru si color) cu care lucrarea este imbogatita, vin ca o completare fireasca, prin care cititorul este atras treptat intr-o alta lume. Gradul lor de adecvare la text este aratat si de un rezultat al existentei acolo a acestora. Cititorul nu priveste detasat niste imagini ale unui album, ori alaturate unui text, ci este atras, si prin imagine, intr-o alta lume din care va iesi purificat. De altfel, doar ordinea alfabetica in care apar citatele impiedica aceasta opera sa capete si virtutile de opera literara. Aici se cuvine semnalat un inconvenient care ingreuneaza urmarirea curgerii ideilor. Prin ordinea pe care au dat-o elementelor Dictionarului, autorii au ales solutia cea mai simpla deoarece se constituie in punct de plecare pentru orice fel de lectura a lucrarii. Din punctul de vedere al cititorului insa, probabil ca alegerea caii celei mai complexe ar fi fost mai potrivita, ar fi facilitat consultarea Dictionarului si atingerea telurilor acestuia. Nu ne gindim la ordonarea aceasta (simplista) alfabetica, pe autori. Este posibil ca unii sa fi simtit nevoia de a parcurge continuu toate citatele dintr-un anumit autor; chiar daca lucrul acesta poate fi motivat de inexistenta unei traduceri a acelui autor in limba romana, aceasta motivatie, dincolo de faptul ca isi poate pierde temeiurile, nu este suficienta caci am avea in fata doar o antologie. Mai dificil de realizat, insa, prin stabilirea relativ riguroasa a unor criterii de delimitare, ni se pare ordonarea materialului urmarindu-se sferele conceptuale. Poarta aceasta a fost prevazuta de autori si este o cale de acces permisa de doi dintre indicii finali ai lucrarii, cale posibila, dar anevoioasa si deci limitativa. Pentru cititorul zelos insa, ramin toate perspectivele de lectura si studiu oferite de autori.

Ce dictionnaire renferme des alivres” sur ‘Dieu’, ‘l’homme’, ‘l’amour’, ‘l’esprit’, ‘le signe’, ‘le mot’, à travers lesquels l’Antiquité et le Moyen Age se dévoilent au lecteur sous une nouvelle dimension. Du point de vue philologique on institue une tradition, sur un autre niveau; sur le plan éthique, on propose la reprise d’une voie oubliée. Les deux aspects permettent l’accè s vers une forme supérieure de l’existence humaine.