Biblioteca universitara si noile tehnologii informationale

de Lidia Clocotici

Abstract: The impact of the new information technologies on the activity of a university library is discussed. The new documentation resources are inspected and, for each of them, a possible reaction of the library is proposed. The focus is on the possibilities offered by the Internet connection.

(informatie; Internet; tehnologia informatiei)

INTRODUCERE. A devenit un loc comun faptul ca traim în Epoca Informatiei. Avalansa de informatii cu care suntem în contact zi de zi (presa, radio, televiziune etc.) creeaza impresia ca Epoca Informatiei se manifesta doar prin cresterea cantitativa a informatiei, prin diversificarea cailor prin care circula informatia. Se pierde, de multe ori, din vedere faptul ca au loc schimbari profunde în modul în care este furnizata informatia, în modul în care este ceruta informatia, în modul de organizare al furnizorilor de informatie si, foarte important pentru o biblioteca universitara, în modul de organizare si functionare al depozitarilor de informatie.

Informatia a devenit o “marfa” tot mai scumpa în lumea contemporana datorita tocmai inflatiei de informatii. Este din ce în ce mai dificil sa selectezi, din zecile de mii de pagini scrise, care apar în lume într-o singura zi, exact acea informatie care îti este necesara. Aparitia unor specializari noi, cum ar fi brokerii de informat ie, este datorata tocmai cresterii în complexitate a selectarii informatiei utile.

Ca orice marfa, informatia trebuie sa fie platita. Nu trebuie sa cadem în greseala sa credem ca exista informatie ieftina sau gratuita. Beneficiarul unei biblioteci universitare nu primeste informatia necesara în mod gratuit. El plateste, chiar daca indirect, prin impozitele catre stat (pentru studenti poate fi vorba chiar de acordarea unui “credit” în acest scop). O î ntrebare la care trebuie însa sa raspunda o biblioteca universitara este modul în care intra în marele circuit informational, computerizat, al lumii contemporane. Aici vom încerca sa argumentam ca solutia este aproape unica: informatiile exterioare pot fi “platite” cu informatiile pe care biblioteca le depoziteaza. Pentru aceasta trebuie însa ca biblioteca sa–si modifice si sa–si restructureze modul de accesare a informatiilor.

NOILE TEHNOLOGII INFORMA-ŢIONALE. Desi problematica acestei sectiuni este foarte vasta, acoperind, de exemplu, si tot domeniul mass-media, ne vom limita doar la acele tehnologii care au tangenta cu activitatea dintr-o biblioteca. Este de mentionat aici ca trecerile rapide catre informatizarea tot mai pronuntata a tuturor activitatilor impune schimbari rapide în toate domeniile vietii publice si nu numai. “A se mentine, a se regrupa si a se consolida înseamna adesea a ramâne în urma. Starea de permanenta schimbare reprezinta normalitatea, pe când starea de stabilitate reprezinta anormalitatea sau aberatia”. Schimbarile din domeniul tehnologiei informationale reflecta tocmai aceasta noua stare de normalitate. Ele privesc atât modul în care se pastreaza informatia, cât si modul de distributie a informatiei.

Casete audio. Acestea au aparut de multa vreme si au fost utilizate în special pentru înregistrari muzicale. În prezent, pe lânga destinatia principala, casetele audio sunt utilizate pentru înregistrarea lectiilor de limbi straine si chiar pentru înregistrarea unor opere literare. Scaderea preturilor la playerele de casete audio asigura succesul unor asemenea tentative.

Casete video. Pe lânga destinatia principala de înregistrare a unor filme, spectacole etc., în ultimul timp se amplifica utilizarea casetelor video în procesul educational (asistat de profesor sau nu). Cu alte cuvinte se poate vorbi de aparitia unui nou tip de manual. Avantajele utilizarii unui astfel de manual, care combina textul clasic cu imagini, sunete etc., sunt evidente, deci asemenea casete video educationale vor prolifera.

CD-ROM-uri. Aparitia acestui nou mediu de înregistrare a informatiilor este strâns legata de dezvoltarea tehnicii de calcul, a calculatoarelor personale în special. Un CD pe care se poate înregistra o întreaga enciclopedie, cu zeci de mii de articole, poate schimba imaginea pe care publicul larg o are despre o biblioteca. Faptul ca pe un acelasi mediu se poate înregistra text, muzica, imagini statice sau în miscare, asigura succesul si doar costul relativ ridicat al calculatoarelor (dar în continua diminuare) poate sa mai constituie o piedica în generalizarea utilizarii CD-urilor atât pentru educatie/antrenament cât si pentru activitati recreative.

INTERNET. Despre Internet se discuta atât de mult încât se uita ca are abia trei–patru ani de la aparitie. Daca un mijloc de comunicare poate sa cuprinda în câtiva ani întreaga lume, este evident ca nu poate fi neglijat si, mai mult, întârzierea în utilizarea lui denota o lipsa de adaptare la lumea contemporana.

Frecvent, din reteaua mondiala este retinuta doar componenta de posta electronica datorita facilitatilor de pret (convorbiri internationale la pretul celor locale), posibilitatilor de pastrare a mesajelor etc. Aceasta este însa doar o componenta si nu pot fi neglijate celelalte.

Componenta WWW (World Wide Web) este cea care permite cel mai mare trafic de informatii. Este de mentionat ca exista ziare electronice (unele ca editii ale unor ziare clasice, dar multe sunt doar în editie electronica), ca exista carti care apar doar în editie electronica si ca în domenii de maxima înnoire, cum ar fi informatica, cele mai noi cunostinte apar pe Internet, în pagini Web, iar unele nu vor apuca niciodata sa mai fie tiparite undeva (viata lor este uneori, datorita dinamicii informatiilor, mai scurta decât ciclul necesar tiparirii). Toate aceste informatii tind, în lipsa unei politici adecvate, sa ramâna în afara circuitului informational reprezentat de biblioteci.

IMPACTUL NOILOR TEHNOLOGII. Prin traditie, bibliotecile sunt asociate informatiilor tiparite sau manuscrise. Aparitia si raspândirea noilor tehnologii informationale, asociate notiunii de multimedia, constituie un element de antiteza fata de imaginea initiala. Acest element are în plus aspectul de noutate, de modernism, ceea ce constituie motive de atractivitate suplimentare. Este cunoscut, pe de alta parte, ca prin mijloace multimedia se transmit informatii mai rapid, mai potrivit cu ritmul propriu de asimilare, deci, într-un cuvânt, mai eficient.

Pe lânga caracterul de adaptibilitate crescuta la nevoile beneficiarului, noile tehnologii au si avantajul relativei independente fata de un sistem oficial de distributie (scoala, biblioteca, institutii de stat). Casetele, CD-urile sunt vândute ca orice alta marfa si cumpararea lor este la libera alegere, ceea ce sustine un anumit caracter de libertate, cu mare trecere la generatiile tinere. Situatia este oarecum diferita fata de carti (care sunt si în circuitul institutional) prin aceea ca deocamdata sunt putine biblioteci care sa ofere la sala sau la împrumut asemenea mijloace.

Din punct de vedere sociologic, utilizarea noilor mijloace de informare mai confera beneficiarului si statutul unei situari în “top”-ul zilei, fiind evidenta tenta de moda atribuita acestora (întretinuta de altfel prin toate mijloacele de catre producatori, atât în ceea ce priveste muzica si divertismentul, cât si în ceea ce priveste materialele educationale).

Daca argumentele expuse anterior sunt î ndreptate mai mult catre generatiile tinere (sa nu uitam ca beneficiarii unei biblioteci universitare apart in, î n cea mai mare parte, acestor generatii), documentarea efectuata de catre cercetatorii stiintifici prin consultarea cataloagelor marilor biblioteci ale lumii direct prin Internet, sau a planurilor editoriale ale marilor edituri mondiale, sau chiar a articolelor de revista (multe fiind accesibile fie în editiile electronice ale revistelor, fie în directoarele de pe calculatoarele autorilor etc.) constituie un fenomen care priveste partea cea mai calificata a beneficiarilor unei biblioteci universitare. Acest segment de beneficiari tinde sa-si realizeze în afara circuitului clasic, biblioteca traditionala, cea mai mare parte a pregatirii si documentarii. Acest fenomen nu poate fi neglijat de nici o biblioteca.

Faptul ca o tehnologie atât de avansata cum este Internet-ul este disponibila si în tari mai putin dezvoltate economic creeaza impresia umplerii unui gol deci va fi folosita chiar si în cazul în care informatia gasita este mai putin valoroasa în sine decât cea accesibila într-o carte. Sa nu uitam ca “Internet-ul este foarte util în tari care nu dispun de sisteme informationale foarte elaborate”, în aceste tari conectarea directa la lume având un impact imediat foarte puternic.

ADAPTAREA BIBLIOTECII LA NOILE TEHNOLOGII. Pentru fiecare dintre noile tehnologii informationale prezentate anterior ar trebui ca bibliotecile sa–si dezvolte o politica proprie de adaptare. Numai urmarirea consecventa a unei asemenea politici va avea ca rezultat pastrarea rolului de furnizor principal de informatii. În cazul în care nu se va reusi cuplarea la noile tehnologii, bibliotecile vor deveni încetul cu încetul similare unor institutii dedicate arhivarilor, fara a–si mai putea îndeplini menirea pentru care au fost create.

Pentru casetele audio si video este necesar ca, pe lânga activitatea de achizitionare, sa fie organizate spatii de depozitare speciale si, în special, sali de auditie/vizionare specializate. Este evident ca manevrarea unor asemenea mijloace impune o pregatire adecvata si pentru personalul bibliotecii, atât pentru bibliotecari, cât si pentru personalul tehnic, de întretinere. Este de mentionat ca, daca achizitionarea casetelor (audio sau video), nu implica, în comparatie cu achizitia de carte, cheltuieli mari, în schimb organizarea salilor de auditie/vizionare presupune cheltuieli materiale crescute în raport cu cele necesitate de organizarea salilor de lectura.

În privinta utilizarii CD-urilor exista mai multe posibilitati:

Ultimile orientari din productia de carte stiintifica (importanta pentru bibliotecile universitare) ca si cele privind unele periodice (stiintifice sau de larg interes), arata tot mai des existenta unor CD-uri care le însotesc. Consultarea acestora, importanta pentru deplina întelegere a lucrarilor respective, cere prezenta mijloacelor tehnice adecvate. Bibliotecile care nu vor avea asemenea mijloace renunta, practic, la un întreg segment al productiei editoriale. Evident, aceasta renuntare înseamna abandonarea simultana a unor potentiali beneficiari.

Cel mai mic efort de adaptare la noile tehnologii îl reprezinta Internet-ul. Efortul cerut este mai putin material, calculatoarele sunt oricum necesare pentru multe alte scopuri, dar este un efort de restructurare si de introducere a unui nou mod de acces la informatiile privitoare la fondul de carte si de publicatii ale bibliotecii, la cataloage.

Este evident ca mentinerea în afara conectarii la reteaua de informatii mondiala nu mai este posibila. Presiunea efectuata de beneficiari este prea mare pentru a nu fi luata în seama. Prin conectarea la Internet se pot pastra beneficiarii, se pot oferi servicii suplimentare, se poate oferi o documentare la zi, se pot completa colectii etc.

Conectarea la Internet are un dublu aspect:

    1. ce informatii se pot lua din exterior;
    2. ce informatii se pot furniza spre exterior.

În prima privinta lucrurile sunt mai familiare. Putem lua informatii despre practic orice, de la rezultate sportive la ultimul top muzical, de la rezultatele alegerilor la ultimile aparitii editoriale etc. si acestea referitoare la orice colt al lumii. Trebuie totus i precizat ca aceste informat ii nu sunt gratuite. Indiferent de faptul ca det ina torul informat iilor solicita sau nu o plata pentru furnizarea lor, cel care le î ncarca prin Internet va avea de pla tit costul accesului la Internet s i costul utiliza rii ret elei telefonice (pentru a nu vorbi de costul calculatoarelor, costurile de î ntret inere a retelelor proprii, costurile instruirii personalului etc.).

O politet e elementara cere însa ca pentru informatiile care se obt in sa se dea ceva la schimb. Ceea ce poate da o biblioteca universitara este informatie. Acesta este de altfel principiul de baza al Internet-ului, ceea ce îl face viabil si util: cine are informatie de dat o face publica si accesibila întregii lumi. În acest fel nu se întretine numai Internet-ul ci se câstiga colaboratori, prestigiu, recunoastere internationala.

O scurta rememorare a datelor de interes arata ca `nca de la î nceputul anilor ’70 s-au efectuat cerceta ri privind crearea unui protocol pentru ca utarea/interogarea bazelor de date bibliografice s i transferul de informat ii î ntre Biblioteca Congresului s i alte câ teva biblioteci americane (LSP — Linked System Project). Aceste cerceta ri au constituit baza de plecare pentru cerceta ri multiple care au dus, î n 1988, la standardul Z39.50-1988 ca protocol pentru regasirea s i transferul de informat ii din baze de date. Acest standard a fost extins, î n 1992, la versiunea Z39.50-1992, pe baza implementa rilor existente, procesul de dezvoltare fiind continuat s i î n prezent.

Î n protocolul Z39.50 se accepta ca î n procesul de rega sire a informat iei se disting doua componente: selectarea informat iei dupa criteriile specificate s i comunicarea informat iilor selectate. Z39.50 standardizeaza modul î n care clientul (cel care solicita informat ie) s i serverul (cel care selecteaza informat ia dupa criteriile clientului s i o transmite acestuia) comunica s i coopereaza chiar î n condit iile câ nd au calculatoare de tipuri diferite, folosesc baze de date organizate diferit s i utilizeaza module de ca utare diferite. Este de remarcat ca î n cadrul protocolului Z39.50 sunt posibile limita ri ale accesului la bazele de date ale serverului, limita ri care permit î nscrieri pentru servicii, plata acestora, transferuri limitate etc. Abia dupa init ierea unei sesiuni Z39.50 s i stabilirea limitelor ei poate avea loc cererea adresata de client s i satisfacerea ei de ca tre server.

La î nceputul anilor ’90 apare HTML (HyperText Markup Language), limbaj dedicat adnota rilor textelor î n vederea prelucra rii electronice. Acest limbaj (î n prezent este standardizata versiunea HTML 3.2) devine instrumentul principal utilizat î mpreuna cu Internet-ul s i protocoalele de transfer asociate. Paginile Web sunt create î n HTML s i transferate prin ret ea respectâ ndu-se protocolul HTTP (HyperText Transfer Protocol). Prin crearea interfet elor necesare este posibil î n prezent (de exemplu sistemul EUREKA) sa se acceseze servere Z39.50 din interiorul paginilor Web. Prin modul prietenos de proiectare s i utilizare a paginilor Web, interogarea bazelor de date devine astfel o operat iune accesibila orica rui solicitant care are acces la Internet.

Pentru realizarea conecta rii la Internet a Bibliotecii Centrale Universitare este necesar sa se parcurga urma toarele etape principale:

Existenta unui asemenea acces la fondurile bibliotecii ar veni si în sprijinul beneficiarilor studenti sau cercetatori care ar putea sa-si caute titlurile necesare de la orice calculator din Universitate, care ar putea în orice moment sa stie daca o anumita carte este împrumutata etc.

Disponibilizarea informatiilor privind biblioteca poate mari substantial schimburile internationale ale bibliotecii.

Accesul la Internet rezolva, în sfârsit, si problema accesului, de pe terminalele din biblioteca, la publicatiile electronice. Î n aceasta categorie intra nu atâ t edit iile electronice ale ziarelor de mare tiraj (inclusiv româ nes ti) câ t acele publicat ii care nu sunt disponibile decâ t pe Internet. De remarcat ca pentru domenii cum ar fi cele legate de informatica s i de accesul la Internet informat iile cele mai recente (incluzâ nd documentat ii, manuale on-line etc.) nu sunt disponibile decâ t pe cale electronica . Extinderea accelerata a acestui mod de publicare poate duce la pierderea de ca tre biblioteci a unor î ntregi categorii de beneficiari. Accesul, î n sa lile de lectura , la publicat iile electronice poate reduce acest risc s i poate asigura, prin modul de organizare a ret elei de calculatoare a bibliotecii, eficient a î n consultarea lor: î nca rcarea o singura data a textelor electronice s i pa strarea lor pentru consultare prin ret eaua interna un timp suficient de mare.

CONCLUZII. Ultimele directii de dezvoltare ale tehnologiilor informationale arata o diversificare fara precedent a mediilor de comunicare. Daca aparitia radio-ului nu a exercitat o modificare a activitatii dintr-o biblioteca deoarece arhivarea si redarea emisiunilor radio nu prezinta, decât cu mici exceptii, interes pentru beneficiarii bibliotecii, daca aparitia televiziunii poate fi privita în acelasi mod cu aparitia transmisiilor radio, dezvoltarile de ultima ora în domeniul multimedia si comunicatiilor nu poate lasa indiferent nici un manager de biblioteca. Este absolut necesar sa se elaboreze politici adecvate noilor tehnologii. Acestea nu sunt de cele mai multe ori atât de costisitoare pe cât par iar câstigul obtinut (cresterea numarului de beneficiari potentiali deci si a posibilitatilor de finantare, prestigiu etc.) justifica întotdeauna cheltuielile efectuate în aceasta directie.

Noua dimensiune pe care trebuie sa s i-o dezvolte biblioteca este bine caracterizata de aprecierea ca : “biblioteca este o poarta de acces la informat ie: tipa rita sau electronica , ea poate fi utilizata ca punct de referint a pentru rega sirea informat iilor”.