RESTITUIRI. De la Fundația Universitară „Regele Ferdinand I” la Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” din Iași

expozitie expozitie expozitie


Un loc aparte între clădirile dedicate învăţământului, îl va avea edificiul cu destinaţie specială, Fundaţia Universitară „Regele Ferdinand I”.

Regele Ferdinand I reia firul Fundaţiilor Culturale Regale şi, după modelul celei întemeiate de Carol I la București, dorește să înzestreze Iașul cu o grandioasă Fundație universitară în semn de recunoștință și în amintirea vremurilor de grea cumpănă ale războiului pentru unitatea națională, când familia regală s-a adăpostit la Iași.


expozitie

Întemeierea Fundației Universitare „Regele Ferdinand I” din Iași

În ședința din 29 octombrie 1925, Adunarea deputaților votează Legea înființării Fundației „Regele Ferdinad I”, cu o sută douăzeci și trei de voturi pentru și unul împotrivă, iar în data de 19 noiembrie 1925, Senatul o adoptă în unanimitate, cu nouăzeci și două de voturi, pe 16 februarie 1926 fiind publicată în Monitorul Oficial. Legea prevedea înființarea unui așezământ cultural, civil și militar, cu personalitate juridică, care urma să fie administrat în conformitate cu un statut propriu și să poarte denumirea Fundațiunea „Regele Ferdinand I”. (…) La un an de la apariția Legii în Monitorul Oficial, referindu-se la înființarea Fundației „Regele Ferdinand I”, regele răspundea președintelui Consiliului de Miniștri, Ioan C. Brătianu, printr-o scrisoare publicată în Monitorul Oficial din 24 februarie 1927.

(I. Gafton, Fundația Universitară „Regele Ferdinand I” din Iași. Scurt istoric pe baza documentelor, Iași, Ed. UAIC, 2018)



expozitie

Din presa vremii

„Iașul a fost orașul în care s-au pus la cale și s-au dus la bun sfârșit marile fapte ce au contribuit la închegarea regatului întregit de astăzi dar totuși a fost nevoit sa cedeze din interes general întâietatea în fața Bucureștiului și să-și piardă statutul de capitală. Dar să nu uităm că statul român a fost clădit pe sacrificiul Moldovei și a ilustrei sale capitale.”

Ferdinand I

„Fundaţia universitară Ferdinand I va întrece toate clădirile din Iaşi, atât în mărime cât şi în fast. D. arhitect C. Ioţu, al cărui proiect cu motto „Lux” a fost premiat la concurs, a întocmit astfel planurile încât clădirea care va ocupa un teren în formă de triunghi de la întretăierea străzilor Carol şi Păcurari, în întindere de 1200 mp, va fi una dintre cele mai magnifice lucrări arhitecturale din Capitala Moldovei. Palatul va avea o faţadă de circa 200 metri.”

(Opinia, 4 mai 1930)

Foto: Construcția Fundației Universitare „Regele Ferdinand I”. (Fotografie din colecțiile speciale ale BCU)



expozitie

În toamna anului 1928, la concursul pentru elaborarea planului clădirii s-au lansat invitaţii de participare unor arhitecţi renumiţi ai vremii, precum Petre Antonescu, Ghica-Budeşti, Duiliu Marcu, Paul Smarandescu, State Ciortan, C. Jotzu, I. Davidescu ş.a. În februarie 1929, în urma verificărilor, de către o comisie din care făceau parte inginerul Balş şi arhitectul Pompilian, s-a dat câştig de cauză anteproiectului realizat de arhitectul Jotzu.

„Înfăţişarea exterioară a palatului va fi monumentală. Clădirea care va fi lucrată în stil clasic va avea trei etaje, find compusă din două aripi simetrice, de-a lungul celor două străzi; şi un turn rotund central prevăzut cu o elegantă cupolă. (...) De notat este şi faptul că turnul prevăzut cu o cupolă (...) va avea la bază o ornamentaţie splendidă compusă dintr-un grup de statui.”

(Opinia, 1930)

Foto: Anonim. Fundațiunea „Regele Ferdinand I”. Anteproiect. Acuarelă și creion pe hârtie. Datare: cca 1928. (Din colecțiile speciale ale BCU Iași



expozitie

Construcția

Una dintre observaţiile aduse proiectului iniţial a fost cea legată de înălţimea prea mare a cupolei.

Foto: Construcția Fundației Universitare „Regele Ferdinand I”. Cupola (Fotografii din colecțiile speciale ale BCU. Detalii)



expozitie

Grupurile statuare

Potrivit proiectului iniţial, la nivelul faţadei cupolei urmau a fi amplasate patru grupuri statuare voievodale. Întrucât puterea de rezistenţă a cornişei cupolei s-a pus sub semnul întrebării / nu făcea faţă, s-au făcut probe de poziţionare a statuilor pe frontonul rotondei. În urma vizitei M.S. Regelui Carol II de la 1 noiembrie 1933 la Iaşi pentru a se pronunţa asupra edificiului, s-a făcut recomandarea ca cele patru grupuri statuare să fie plasate în grădina împrejmuită a Fundaţiei pe un soclu menit a se constitui în „galeria domnitorilor”.

„Cu puţine zile în urmă, pe frontonul dimprejurul cupolei de la Fundaţia Ferdinand, au figurat de probă, o serie de statui. Modelele de ghips, până la reproducerea lor în materialul defnitiv, (...) au fost aşezate acolo numai de probă (...), spre a se controla impresia pe care o fac văzute de jos şi în ansamblu. Erau patru grupuri de voievozi, bine compuşi din punct de vedere sculptural şi tot aşa de bine aleşi din punct de vedere istoric: regi şi voievozi întregitori de neam (...). Alegerea ca executori ai statuilor n-a fost făcută la întâmplare. Lucrările au fost încredinţate unor artişti cu reputaţie stabilită.”

Foto 1: Statui de soldați romani pentru aticul Palatului Fundației „Regele Ferdinand I” din Iași. Schiță proiect. (DJAN Iași)

Foto 2: Macheta statuii Regelui Ferdinand I amplasată pe cornișa rotondei. (Fotografie din colecțiile speciale ale BCU Iași. Detaliu)




expozitie

Anii refugiului (1944-1945)

În perioada 1940-1944 au avut loc două evacuări ale colecţiilor bibliotecii Fundației „Regele Ferdinand I”. Primul plan de evacuare a fost pus în discuție de către generalul E. Ballif, încă din vara anului 1940. Au fost confecționate lăzi și s-au împachetat toate lucrările de valoare. Prima evacuare a avut loc în luna mai a anului 1941, ca urmare a avariilor provocate de cele două cutremure din toamna anului 1940, dar și a bombardamentelor. Colecțiile de valoare ale bibliotecii Fundației și arhiva Institutului fiicelor de ofițeri „Regina Maria” au fost transportate într-un loc sigur „la Florica, în județul Buzău, pe proprietatea generalului Gabriel Sion”, restul lăzilor fiind adăpostite în subsolul Bibliotecii Fundației. Cea de a doua evacuare a avut loc în luna martie 1944, <<Fundația „Regele Ferdinand I” din Iași era evacuată pentru a doua oară și se muta cu cel mai valoros fond de documente în Mediaș, în cele din urmă ajungând în comuna Așel, jud. Târnava Mare. Informarea despre evacuare a fost primită în data de 10 Martie 1944, din partea Ministerului Culturii Naționale și al Cultelor (operațiunea nr. 44.444 din 4 martie 1944). Operațiunea prevedea evacuarea valorilor și a personalului în trei etape.>>

(I. Gafton, Fundația Universitară „Regele Ferdinand I” din Iași. Scurt istoric pe baza documentelor, Iași, Ed. UAIC, 2018)

Foto: Intersecția străzilor Lăpușneanu, Păcurari și Carol I în anul 1944. (Colecția Șt. Sălăjan)

Sus